Programul politic al PLDM


PROGRAMUL POLITIC

AL PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT DIN MOLDOVA


"PENTRU SCHIMBAREA ÎN NORMALITATE A REPUBLICII MOLDOVA!"

Adoptat la Congresul de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova din 8 decembrie 2007


CHIŞINĂU 2007



Cuprins:

  1. Preambul
  2. Valorile, principiile şi obiectivele PLDM
  3. Reconstrucţia Republicii Moldova şi consolidarea statului de drept
  4. Unificarea ţării – datoria morală a statului şi a societăţii
  5. Integrarea Europeană – de la vorbe la fapte
  6. Politica externă şi de cooperare regională
  7. Sistemul de securitate şi apărare
  8. Administraţie responsabilă şi eficientă
  9. Crearea economiei competitive
  10. Infrastructură modernă şi condiţii decente de trai
  11. Dezvoltare regională
  12. Renaşterea satelor
  13. Sănătate şi protecţie socială
  14. Dezvoltarea capitalului uman
  15. Cadrul politicilor de protecţie a mediului natural
  16. Încheiere


1. Preambul

De la declararea la 27 august 1991 a independenţei sale, Republica Moldova a fost pusă în situaţia de a face faţă multiplelor provocări în diverse domenii – cel politic, economic, social şi de securitate. Însă atunci nici clasa politică şi nici societatea în ansamblu nu au fost pregătite să gestioneze tranziţia democratică şi economică într-un mod care să asigure cetăţenilor respectarea drepturilor lor fundamentale şi un nivel decent de bunăstare.

Şi după 16 ani de independenţă, ţara noastră continuă să fie în derivă, măcinată de o clasă politică iresponsabilă, care face uz de problemele identitare pentru a acoperi propria incompetenţă, traficul de influenţă şi prosperitatea ilicită obţinută ca urmare a utilizării abuzive a resurselor publice.

Asistăm la crearea a două lumi paralele – una reprezentată de o guvernare coruptă, iar alta – de oameni simpli care sînt nevoiţi să-şi abandoneze familiile şi să caute locuri de muncă în străinătate pentru a nu muri de foame. Este un fapt anormal pentru un stat care se consideră european ca fiecare al treilea cetăţean să se afle în sărăcie absolută, iar fiecare al şaselea – în sărăcie extremă. Mai mult decît atît, indicatorii dezvoltării umane, elaboraţi de ONU, arată un tablou şi mai deprimant în ce priveşte speranţa de viaţă, moartea infantilă şi alţi indicatori.

Asistăm la înrădăcinarea agriculturii de subzistenţă şi ruralizarea centrelor urbane, la o speranţă de viaţă şi la o moarte infantilă comparabile cu cele mai înapoiate state ale lumii, la o descreştere a numărului de copii şcolarizaţi şi alte fenomene economice şi sociale dezastruoase.

În pofida declaraţiilor triumfaliste ale autorităţilor comuniste, indicatorii dezvoltării umane relevă o incapacitate crasă şi criminală a guvernării de a ameliora situaţia economică a cetăţenilor. Dimpotrivă, relativa stabilitate macroeconomică şi financiară existentă în Republica Moldova se datorează eforturilor supraumane ale oamenilor simpli de a-şi ajuta propriile familii, deseori la costuri sociale exorbitante, reflectate de fenomenul abandonării copiilor fără grija părintească, creşterea ratei divorţurilor etc.

Impotenţa guvernării comuniste s-a manifestat şi printr-o politică externă lipsită de logică, cu ieşiri duşmănoase împotriva vecinilor. Nimeni nu mai cunoaşte care sînt reperele noastre pe scena internaţională, nu în ultimul rînd datorită faptului că primul secretar al Partidului Comuniştilor, alias Preşedintele Republicii Moldova, a construit o verticală a puterii, subordonată în totalitate ideilor sale arbitrare.

Lipsa de normalitate este relevată şi de eşecul continuu în ce priveşte reglementarea diferendului din raioanele de est ale ţării, consensul politic în această problemă, exprimat prin legile din iulie 2005, fiind încălcat de deciziile unilaterale şi lipsite de transparenţă ale preşedintelui unui stat cu regim constituţional parlamentar.

Evoluţiile în domeniile politic, economic şi social din Republica Moldova prezintă o ţară decuplată de la procesele europene, care trece printr-o criză profundă din cauză unei guvernări a cărei lipsă de performanţă şi atitudine ostilă faţă de propriul popor reprezintă cel puţin un ultragiu adus bunului simţ, de parcă moldovenii ar fi blestemaţi şi n-ar merita să trăiască într-o ţară normală.

Demult a sosit ceasul schimbării în bine şi mesagerul acestei schimbări este PLDM !

Partidul Liberal Democrat din Moldova se constituie ca un partid de centru-dreapta, cu doctrină populară europeană modernă.

Partidul Liberal Democrat din Moldova este un partid activ, conectat la realităţile din Republica Moldova, deschis la colaborarea cu exponenţii curentelor politice dominante la nivel european.

Principalul nostru scop este renaşterea Republicii Moldova prin crearea unui stat modern şi prosper, realizarea unei societăţi libere şi solidare, în care fiecare cetăţean să trăiască demn, să se bucure de libertăţi şi drepturi, să beneficieze de şanse pentru propria dezvoltare.

Noi propunem un nou tip de formaţiune politică, populară, care să ofere diversitate, deschidere, dialog şi dinamism. Noi vrem să unim într-un singur şuvoi toate energiile celor care aspiră la un alt fel de a face politică: cu onestitate şi decenţă, cu capacitatea de a dezvolta în interiorul propriilor structuri dezbaterea de idei şi competiţia de programe. Partidul Liberal Democrat îşi propune să devină principalul promotor politic al depăşirii decalajelor economice, sociale şi de civilizaţie care despart încă Republica Moldova de Europa secolului XXI.

Noi aducem cu sine mesajul de speranţă al unei noi generaţii politice, care trăieşte eşecul formelor devenite nu numai tradiţionale, ci şi de rutina în acţiunea politică, eşecul politicienilor captivi ai acestor forme fără fond şi înţelegem să ne asumăm un rol cardinal în revenirea la o direcţie de acţiune capabilă să ofere rezultate concrete societăţii noastre.

PLDM este expresia voinţei politice a noilor generaţii, care înţeleg politica ca pe un exerciţiu al responsabilităţii şi al slujirii ţării. Demnitatea unei generaţii se apreciază după rolul pe care îl joacă în procesul de construcţie a societăţii. Generaţia care a devenit matură în răstimpul ce s-a scurs de la Independenţă încoace, cu experienţa acumulată în această perioadă de intense frămîntări, va deveni fermentul schimbării Republicii Moldova. Moldova are nevoie de participarea tinerilor la viaţa politică, nu de prezenţa lor ca simpli spectatori în acest proces.

Partidul Liberal Democrat se naşte ca o opţiune politică necesară societăţii noastre, capabilă să aducă Republicii Moldova soluţia politică a procesului de renaştere şi modernizare a ţării, de refacere morală a societăţii moldoveneşti, de reaşezare a societăţii în albia firească a dezvoltării democratice.


2. Valorile, principiile şi obiectivele PLDM

2.1. Valorile şi principiile

Valorile şi principiile fundamentale de care se ghidează PLDM reprezintă un set complex de atitudini pe care membrii partidului le cred a fi determinante în activitatea politică, administrativă şi chiar în comportamentul individual cotidian. Valorile se referă la libertate, egalitate, responsabilitate, individualism şi solidaritate, care îşi găsesc expresia şi în principii, cum ar fi supremaţia legii, caracterul democratic al guvernării, performanţa clasei politice, economia de piaţă liberă.

Libertatea este valoarea supremă în orice societate democratică şi este convingerea PLDM că aceasta constituie dreptul natural inalienabil al oricărui individ şi piatra de temelie a prosperităţii şi progresului. Cetăţenii Moldovei sînt născuţi liberi şi nici o guvernare nu poate fi considerată legitimă dacă încearcă să limiteze sau să submineze libertatea indivizilor. Autonomia acestora în raport cu statul şi autorităţile este reflectată şi de subsidiaritate, care permite cetăţenilor să manifeste capacităţile de organizare colectivă pentru soluţionarea problemelor la nivelul comunităţii.

Egalitatea reprezintă valoarea universală care pune în evidenţă atît şansele pe care le au cetăţenii, cît şi exercitarea libertăţii într-un mod similar, indiferent de condiţiile individuale ce ţin de rasă, sex, etnie sau religie. Responsabilitatea rezidă în conştientizarea limitelor pe care trebuie să le aibă libertatea, astfel încît aceasta să nu degenereze în subminarea valorilor colective pe care se bazează societatea. Responsabilitatea este în primul rînd una individuală şi PLDM consideră că este necesar să promovăm viziunea în cauză atît în cazul întregii clase politice, cît şi în ce priveşte actul de guvernare.

Solidaritatea constituie esenţa naturii sociale a individului şi asigurarea condiţiei umane. În societăţile unde cetăţenii îşi realizează ambiţiile individuale şi profesionale la interfaţa între responsabilitate, individualism şi solidaritate, se ajunge la acea formulă socială care contribuie la modernizarea continuă a domeniului politic şi social. Capitalul uman, sub formă de cultură civică, nu doar individuală, contribuie la maximizarea bunăstării generale.

PLDM este conştient de dificultatea transpunerii valorilor menţionate mai sus în principii care ar trebui să ghideze actul de guvernare şi buna funcţionare a societăţii. În acelaşi timp, considerăm că natura prescriptibilă a valorilor nu trebuie să conducă la concluzii cinice că moralitatea este inutilă în politică. Fără aceasta ar fi imposibil de implementat supremaţia legii, democratizarea şi economia de piaţă mixtă – principii ce reprezintă fundamentul regimurilor politice occidentale şi cadrul adecvat al perpetuării civilizaţiei.

Un subiect aparte îl ocupă problema identităţii lingvistice şi etnice a cetăţenilor Republicii Moldova. Este convingerea fermă a PLDM că autoidentificarea etnică, lingvistică, religioasă sau de altă natură a persoanei reprezintă alegerea individuală şi imixtiunea statului în acest proces este ilegală prin definiţie. În acelaşi timp, statul poate stimula loialitatea faţă de cetăţenia moldovenească în baza unei abordări ample, inclusive, însă fără a discrimina indivizii care manifestă o loialitate suplimentară faţă de statele vecine în mod particular, dat fiind faptul că pe parcursul istoriei s-au stabilit relaţii şi identităţi complementare. În sens cetăţenesc, toţi locuitorii ţării sînt moldoveni şi construirea unui stat prosper, în cadrul Uniunii Europene, va fi în măsură să atenueze contradicţiile etnolingvistice existente. În acelaşi timp, libertatea de autoidentificare nu presupune şi răsturnarea unor adevăruri ştiinţifice, cum ar fi limba română vorbită pe teritoriul Republicii Moldova.

2.2. Obiectivele PLDM

Obiectivele PLDM sînt multiple şi se referă atît la construcţia partidului, cît şi la rolul acestuia în viaţa politică a ţării.

În plan intern, PLDM îşi propune să devină cel mai important partid pe scena politică, inclusiv prin edificarea unor structuri de partid viabile, unde dezbaterile reprezintă metoda cea mai sigură de implicare politică autentică şi de utilizare a energiilor creatoare ale membrilor săi.

În raport cu domeniul politic, PLDM va concura într-un mod profesionist şi corect cu partidele existente pentru a cîştiga simpatia electoratului, în vederea accederii la putere. În acelaşi timp, lupta pentru putere nu eludează misiunea politică de asanare a societăţii moldoveneşti pe care partidul, alături de alte forţe democratice, şi-o asumă cu toată responsabilitatea.

În contextul întregii societăţi, PLDM, aflat în opoziţie sau la guvernare, va propune politici structurate pe principalele domenii ale vieţii politice, economice şi sociale. Participarea la viaţa politică impune o activitate constantă în ce priveşte elaborarea de soluţii pentru crizele şi provocările pe care le are de înfruntat societatea moldovenească şi calitatea unui partid este determinată de capacitatea acestuia de a formula soluţii în beneficiul cetăţenilor într-un mod constant, nu doar în ajunul campaniilor electorale.

În sensul politicilor, eforturile PLDM sînt orientate spre atingerea următoarelor obiective strategice:
  • Consolidarea regimului democratic, unde singura regulă de joc este concurenţa liberă şi alternanţa paşnică la putere, unde drepturile omului sînt respectate şi protejate de lege, fără nici o excepţie.
  • Asigurarea unui nivel decent de bunăstare, o economie dezvoltată, competitivă pe plan regional şi european, ce reprezintă un fapt absolut normal în contextul geografic în care se află Republica Moldova.
  • Dezvoltarea durabilă a ţării prin promovarea raţionalităţii sociale ce îmbină în mod armonios cultura personală şi cea civică, care este un bun public necesar pentru progres.
  • Integrarea Republicii Moldova în spaţiul european şi euro-atlantic, revenind la civilizaţia europeană şi în sensul valorilor împărtăşite.
  • Reunificarea ţării prin intermediul activităţilor politice, economice şi sociale, pornind de la prezumţia că cetăţenii de pe malul stîng al Nistrului sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, impuşi în mod arbitrar să se supună unei grupări ce a monopolizat puterea, cu asistenţa statelor-terţe.
Realizarea acestor obiective va fi asigurată prin implicarea activă a PLDM în elaborarea politicilor, în dezbateri şi dialog cu alte forţe democratice din societate şi, eventual, în gestionarea afacerilor statului după accederea la guvernare.


3. Reconstrucţia Republicii Moldova şi consolidarea statului de drept

3.1. Sistem politic democratic şi funcţional

PLDM consideră că pentru edificarea unui sistem politic democratic şi funcţional este necesară crearea instituţiilor puternice, care să deţină capacităţile necesare pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice adecvate în vederea protejării intereselor cetăţenilor.

PLDM pledează pentru o reformă reală a administraţiei centrale şi pentru eficientizarea ei în raport cu administrarea afacerilor publice. Pentru sporirea credibilităţii instituţiilor publice este necesară crearea unui sistem transparent al activităţii autorităţilor publice şi îmbunătăţirea comunicării, inclusiv prin intermediul consultării cetăţenilor.

PLDM pledează pentru separaţia reală a puterilor în stat, în spiritul şi litera prevederilor constituţionale în acest domeniu. PLDM îşi anunţă opoziţia faţă de orice tentativă de monopolizare a puterii în stat.

PLDM crede că Republica Moldova are nevoie de o clasă politică responsabilă, iar responsabilizarea clasei politice poate fi realizată prin aplicarea sistemului electoral mixt, ceea ce înseamnă că jumătate dintre deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar jumătate – pe circumscripţii electorale.

Pentru refacerea morală a societăţii, PLDM pledează pentru adoptarea unei legi prin care să se interzică accesul la funcţiile publice tuturor celor care în perioada guvernării comuniste (instalate în 2001) au emis şi executat ordine ilegale, de pe urma cărora au avut de suferit cetăţeni nevinovaţi.

PLDM îşi face publică intenţia de a colabora cu toate forţele de orientare democratică, cu excepţia partidelor de orientare nazistă, comunistă, xenofobă, şovină şi antisemită.

3.2. Respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului

Drepturile şi libertăţile cetăţeanului reprezintă valori fundamentale care nu pot fi îngrădite sub nici o formă, indiferent de circumstanţe. Capacitatea autorităţilor de a asigura respectarea acestor drepturi şi libertăţi este piatra de temelie a legitimităţii democratice a oricărui stat.

3.3. Asigurarea independenţei justiţiei

PLDM consideră că doar o justiţie liberă poate asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. PLDM pledează pentru continuarea reformei judecătoreşti, esenţa căreia a fost denaturată odată cu instaurarea regimului comunist. Reformarea sistemului judecătoresc este necesară pentru a reda societăţii sentimentul de echitate şi încrederea în actul de justiţie. PLDM consideră că reforma judecătorească trebuie să constituie fundamentul pentru celelalte reforme din societate. În noile democraţii, derularea reformelor este imposibilă fără o justiţie eficientă, independentă şi promptă.

PLDM califică drept inadmisibilă aplicarea selectivă a legilor şi pledează pentru aplicarea uniformă a lor fără discriminare.

Pentru o mai bună organizare judecătorească, PLDM consideră necesară ameliorarea capacităţilor instituţionale şi organizarea adecvată a managementului sistemului judiciar, precum şi creşterea transparenţei înfăptuirii actului de justiţie.

PLDM pledează pentru reformarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin formarea lui exclusiv din magistraţi. Reformarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) trebuie făcută prin acordarea statutului de magistrat procurorilor, eliminarea din componenţa Consiliului a ministrului justiţiei şi formarea unui consiliu bicameral al judecătorilor şi procurorilor. În acelaşi timp, PLDM pledează pentru creşterea ponderii decizionale a CSM concomitent cu sporirea transparenţei activităţii acestuia.

Pentru ameliorarea actului de justiţie este necesară instituirea practicilor judiciare sănătoase de pronunţare a unor hotărîri legale, bine motivate şi clare, lipsite de interpretări ambigue sau duplicitare. În aceeaşi ordine de idei, este necesară instruirea judecătorilor, asigurarea securităţii fizice a acestora, implementarea eficientă a înlesnirilor legal stabilite, precum şi majorarea esenţială a salariilor judecătorilor.

PLDM optează pentru aplicarea mecanismului de responsabilizare a judecătorilor, procurorilor şi ofiţerilor de urmărire penală pentru asigurarea respectării regulilor privind calitatea şi stabilitatea hotărîrilor judecătoreşti.

Pentru facilitarea accesului la justiţie este necesară lichidarea instanţelor economice şi transferarea competenţelor acestora instanţelor de drept comun. Un rol esenţial pentru depăşirea deficienţelor ce ţin de accesul la justiţie şi de calitatea actului de justiţie trebuie să-l constituie promovarea procedurilor alternative de soluţionare a cauzelor – medierea şi arbitrajul.

PLDM consideră că, pentru înlăturarea obstacolelor în calea accesului la justiţie a agenţilor economici, este necesară instituirea unui mecanism flexibil de eşalonare sau amînare a taxei de stat, cu încasarea ulterioară a acesteia de la partea care pierde procesul.

PLDM consideră că, pentru asigurarea egalităţii în procesul civil, este necesară diminuarea rolului procurorului în cauzele economice şi civile, imposibilitatea reprezentării de către acesta a companiilor de stat în scopul plasării lor în condiţii mai avantajoase.

PLDM constată ineficienţa actualului sistem de executare a hotărîrilor judecătoreşti civile ca fiind unul costisitor şi birocratizat. PLDM pledează pentru instituirea unui sistem de executare a hotărîrilor judecătoreşti inclusiv, de către executori judecătoreşti privaţi.

3.4. Consolidarea sistemului naţional de integritate şi de luptă împotriva corupţiei

PLDM pledează pentru modificarea cadrului legislativ-normativ şi instituţional actual în vederea excluderii posibilităţilor de interpretări multiple ale prevederilor actelor normativ-legale, astfel încît fenomenul corupţiei să fie abordat eficient. În special va fi reformat Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru a exclude mobilul politic de utilizare a acestui instrument.

PLDM susţine cooperarea donatorilor, ONG-urilor şi a autorităţilor publice în ce priveşte reducerea fenomenului corupţiei prin realizarea de acţiuni comune. Totodată, PLDM va susţine reducerea poverii birocratice pentru mediul de afaceri în vederea reducerii spaţiului pentru corupţie.

Pentru combaterea corupţiei, este necesar de a eficientiza sistemul declaraţiilor de avere şi de interese pentru toţi cei care ocupă funcţii publice şi controlul acestora.

Este necesară, de asemenea, întărirea responsabilităţii personale a celor care ocupă funcţii publice prin introducerea contractelor de performanţă, precum şi asumarea de către demnitari a responsabilităţii pentru cazurile grave de corupţie din instituţiile statului în care îşi desfăşoară activitatea pînă la demisia din funcţie.

PLDM pledează pentru depolitizarea Curţii de Conturi şi restabilirea rolului acesteia ca instituţie fundamentală a statului pentru controlul utilizării resurselor publice, precum şi interzicerea secretizării contractelor încheiate de către instituţii ale statului şi firme cu capital majoritar de stat.

PLDM optează în favoarea formării unui corp al funcţionarilor publici profesional, integru şi motivat pentru calitatea activităţilor desfăşurate.

3.5. Mass media libere

PLDM recunoaşte rolul şi importanţa existenţei unei mass media libere şi dezvoltate, în contextul integrării Republicii Moldova în spaţiul european. Problemele referitoare la accesul la informaţie, dreptul la libera exprimare, secretul de stat, protecţia vieţii private, problema defăimării impun reexaminarea prevederilor legale privind drepturile jurnaliştilor, în vederea îmbunătăţirii acestora în conformitate cu normele şi cerinţele Uniunii Europene.

PLDM pledează pentru de-ideologizarea audiovizualului public prin depolitizarea procedurii de formare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, asigurarea transparenţei eliberării frecvenţelor de emisie şi excluderea implicării politicului în politica editorială a IPNA Compania „TeleRadio-Moldova”.

PLDM se pronunţă pentru de-etatizarea mass media finanţate din bugetele publice locale prin promovarea Legii privind de-etatizarea mass media ce ar stabili principiile de privatizare a presei scrise, finanţate din bugetele publice (ziarele raionale). Totodată, este necesară elaborarea şi implementarea unor mecanisme clare şi transparente de acces la banii publici a mediilor de informare.

PLDM va promova politici de stimulare a dezvoltării presei independente, prin elaborarea Concepţiei de dezvoltare a mass media independente şi susţinerea dezvoltării presei naţionale de importanţă socială prin alocarea banilor publici.

PLDM pledează pentru stabilirea unui cadru fiscal preferenţial pentru presa de limbă română şi scutirea ziarelor de plata TVA din sumele provenite din activitatea lor editorială, indiferent de cifra de afaceri. PDLM va stimula investiţiile străine directe în mass-media autohtonă, precum şi în domeniile conexe: industria poligrafică, distribuţia etc.

3.7. Societatea civilă puternică

PLDM recunoaşte rolul decisiv al societăţii civile în democratizarea societăţii. Noi optăm pentru crearea mecanismelor reale de valorificare a potenţialului pe care îl poate oferi societatea civilă în procesul de reconstrucţie a societăţii. PLDM va stimula dezvoltarea sectorului neguvernamental prin programe de stat speciale. Totodată, va fi promovată cooperarea între autorităţile publice şi sectorul asociativ, prin dezvoltarea mecanismelor instituţionale respective.

Pentru asigurarea viabilităţii financiare a ONG-urilor, PLDM va promova „Legea 1%” şi realizarea serviciilor de către ONG-uri în bază de contracte de achiziţii publice (servicii de asistenţă socială a grupurilor dezavantajate, consultanţă economică şi sociologică, protecţia mediului şi ecologie, etc.).


4. Unificarea ţării – datoria morală a statului şi a societăţii

4.1. Cetăţenii de pe malul stîng al Nistrului sunt ai Republicii Moldova

PLDM are deplina convingere că oamenii de pe malul stîng al rîului Nistru s-au pomenit într-o situaţie dificilă şi inacceptabilă sub aspectul asigurării drepturilor omului şi a unui nivel minim de bunăstare.

Dacă un stat recunoscut internaţional, cum este Republica Moldova, poate fi impus să respecte demnitatea umană în urma presiunii organismelor internaţionale, oamenii din stînga Nistrului nu au nici cel puţin această posibilitate. Aceasta deoarece controlul asupra regiunii îl deţine o grupare criminală, instalată cu forţa de către Federaţia Rusă şi care se menţine în continuare graţie susţinerii politice, economice şi armate a Moscovei.

Chiar în aceste condiţii adverse, există un număr impunător de oameni din raioanele de est care au optat pentru cetăţenia moldovenească şi ţine de datoria morală a statului să-i ajute prin diferite politici publice.

În ce priveşte soluţionarea conflictului moldo-rus în regiunea transnistreană, PLDM consideră că în domeniul respectiv este necesar de a exclude arbitrarul de care dau dovadă autorităţile moldoveneşti. Aceasta înseamnă că iniţiativele în domeniu trebuie să fie consultate larg cu partidele şi societatea civilă, înainte de a fi puse în circuitul diplomatic al mediatorilor. În viziunea PLDM, „Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului (Transnistria)” din iulie 2005 oferă un reper major pentru soluţionarea problemei în cauză.

4.2. Dreptul internaţional susţine fără echivoc integritatea Moldovei

PLDM pledează pentru aplicarea normelor dreptului internaţional în raport cu problema transnistreană, care sunt explicite în ce priveşte imposibilitatea revendicării dreptului la autoderminare, deoarece secesioniştii nu sunt un popor, iar Republica Moldova nu a violat drepturile omului în regiunea respectivă. Mai mult decît atît, acapararea forţată a teritoriului, cu asistenţa părţii-terţe, obiecţiile autorităţilor R. Moldova şi lipsa continuă a independenţei regiunii conduc la norma juridică de ne-recunoaştere.

PLDM pledează şi pentru utilizarea instrumentelor juridice internaţionale în contextul reglementării conflictului moldo-rus, cum ar fi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei, Tratatul FACE adaptat şi alte documente.

Cazul Ilaşcu şi alţii împotriva Moldovei şi Rusiei este important deoarece Curtea a determinat că Rusia exercită ”jurisdicţie” asupra ”Republicii Moldoveneşti Nistrene” separatiste, unde trupele ruse îşi menţin prezenţa de la declararea independenţei în 1991 de către Moldova, responsabilitatea fiind extinsă asupra acţiunilor administraţiei locale care supravieţuieşte graţie suportului său. Curtea, de asemenea, a menţionat că Federaţia Rusă a susţinut autorităţile separatiste prin declaraţiile sale politice, că personalul său militar a participat la lupte şi că a continuat să ofere suport militar, politic şi economic după acordul privind încetarea focului.

Un alt instrument juridic şi politico-militar totodată este Tratatul FACE adaptat în 1999 în cadrul Summit-ului OSCE de la Istanbul, unde a fost consolidată obligativitatea acordului statului-gazdă pentru amplasările temporare şi au fost obţinuţi termenii de retragere a echipamentelor şi trupelor pînă la sfîrşitul anului 2001.
PLDM consideră că orice cadru de reglementare a conflictului moldo-rus trebuie să excludă părţile la conflict în ce priveşte eforturile de mediere şi pacificare. Acordul de încetare a focului din iulie 1992 a fost semnat de către Republica Moldova şi Federaţia Rusă, fapt ce arată elocvent cine sunt părţile la conflict. PLDM pledează pentru logica standardelor internaţionale în acest domeniu, care va reda speranţa unei soluţionări definitive.

PLDM consideră că Federaţia Rusă trebuie să-şi retragă imediat şi necondiţionat trupele din contingentul său, echipamentele şi stocurile de muniţii, dar şi trupele para-militare ale aşa zisei R.M.N., create cu susţinerea şi dotarea Armatei a 14-ea. Prevederile dreptului internaţional, inclusiv acordul statului-gazdă, la general, şi Deciziile Summit-ului OSCE la Istanbul 1999, în particular, oferă Federaţiei Ruse cadrul necesar şi ocazia să demonstreze faptul că respectă suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova.

4.3. Implicarea UE în administrarea raioanelor de est

PLDM îşi exprimă convingerea că aliaţii evidenţi în tentativa de a soluţiona problema secesionismului creat şi alimentat din afara ţării sunt europenii, care ar trebui să se implice mai activ prin intermediul Politicii Externe şi de Securitate Comună, lărgind treptat mandatul EUBAM, astfel încît această organizaţie să poată deţine funcţii poliţieneşti în regiune şi funcţii de administrare.

PLDM solicită UE şi SUA să ridice mai sus pe agendele lor politice bilaterale cu Federaţia Rusă necesitatea retragerii complete a trupelor ruseşti şi paramilitare ale Tiraspolului către Federaţia Rusă.

Ucraina, de asemenea, este ţara extrem de importantă în procesul de reglementare a conflictului şi este evident că, implicîndu-se tot mai mult în procesele de integrare europeană şi euro-atlantică, Ucraina devine un aliat de încredere al Republicii Moldova în problema dată. Este convingerea PLDM că această tendinţă trebuie să fie consolidată prin intermediul proiectelor comune în contextul problemei transnistrene.


5. Integrarea Europeană – de la vorbe la fapte

5.1. Fundamentarea opţiunii europene şi criteriile de la Copenhaga

PLDM este ferm convins de faptul că civilizaţia europeană reprezintă reperul fundamental pentru efortul de modernizare internă şi pentru integrarea instituţională. Europa este nu doar punctul tehnic de destinaţie, ci sursa inepuizabilă de inspiraţie în procesele de transformări politice şi economice.

PLDM pledează pentru onorarea angajamentelor asumate de către Moldova privind respectarea criteriilor de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte dezvoltarea unei economii de piaţă eficiente, capacitatea de a face faţă competiţiei şi asigurarea capacităţii statului de a implementa acquis-lui comunitar.

PLDM consideră că eforturile depuse de Moldova în adoptarea cantitativă formală a legilor nu sunt suficiente pentru a asigura schimbarea calitativă în ce priveşte politicile guvernamentale. Este necesară o aderenţă autentică la criteriile de la Copenhaga, în particular, cînd este vorba de supremaţia legii, justiţie, respectarea drepturilor omului şi libertatea mass media.

Este deplina noastră convingere că integrarea europeană poate fi realizată doar de forţele democratice care aderă autentic la valorile societăţii deschise, care respectă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Partidele de orientare comunistă sau naţionalistă nu pot, prin definiţie, să asigure aderarea la UE deoarece au reflexe autoritare şi dictatoriale, fapt demonstrat actualmente de numărul crescînd al condamnărilor Moldovei de CEDO.

PLDM îşi exprimă opinia că avem nevoie de utilizarea plenară a energiilor societăţii pentru integrarea europeană, debarasîndu-ne de raportările triumfaliste similare planurilor cincinale sovietice. PLDM va promova în instituţiile implicate în procesele de integrare un spirit autentic, dedicat valorilor europene şi cauzei aderării la UE.

5.2. Intensificarea dialogului politic cu UE

PLDM consideră că este necesară atît diversificarea instrumentelor de cooperare, cît şi intensificarea dialogului politic în cadrul existent al Politicii de Vecinătate, cu introducerea, în documentele bilaterale, a stipulărilor politice şi economice avantajoase pentru Republica Moldova.

PLDM insistă asupra discutării cu partenerii europeni a capitolelor restante dificile ce ţin de funcţionarea instituţiilor democratice, asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, lupta cu corupţia etc., desfăşurînd şi consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene. Astfel, după finalizarea implementării Planului de Acţiuni extins, este necesară elaborarea unui asemenea Acord consolidat (Enhanced Agreement) care să reflecte cît mai mult posibil Acordul de Stabilizare şi Asociere şi perspectivele clare de aderare.

Este necesară intensificarea dialogului politic în cadrul Black Sea Sinergy. PLDM susţine promovarea unui parteneriat mai complex în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună, unde să se discute politicile de interes comun, cum ar fi securitatea în bazinul Mării Negre, lupta împotriva terorismului, emigraţia ilegală etc.

5.3. Cooperare autentică în domeniul democraţiei şi supremaţiei legii

PLDM este ferm convins că Republica Moldova trebuie să depună eforturi susţinute în ce priveşte democratizarea ţării, inclusiv alegeri locale şi parlamentare libere de imixtiunea autorităţilor şi utilizarea resurselor administrative, transparenţa actului de guvernare, accesul la informaţie, cooperarea societăţii civile cu Parlamentul şi Guvernul, consolidarea democraţiei la nivel local, asigurarea libertăţii mass-media. Mai mult decît atît, sistemul judecătoresc continuă să sufere din cauza presiunilor politice, iar lupta împotriva corupţiei este mimată, poartă un caracter selectiv şi nu-i atinge pe înalţii funcţionari afiliaţi puterii guvernamentale, pe membrii şi apropiaţii Partidului Comuniştilor sau ai familiilor elitelor aflate la guvernare.

PLDM consideră utilă condiţionarea continuării dialogului politic şi comercial de către Comisia Europeană şi statele-membre cu autorităţile de la Chişinău şi acordarea de facto a asistenţei financiare, de procesarea în timp util a dosarelor penale iniţiate corupţilor de calibru mare, de respectarea drepturile omului şi a libertăţilor fundamentale, în primul rînd, prin eradicarea fenomenului aplicării abuzive a măsurilor preventive de constrîngere şi a torturii.

5.4. Comerţ avantajos cu UE

PLDM susţine că acordarea Preferinţelor Comerciale Autonome este un pas important în ce priveşte intensificarea relaţiilor comerciale, cu condiţia ca acestea să fie extinse şi asupra produselor agricole şi alimentare. Deoarece produsele moldoveneşti nu sînt suficient de competitive şi nu respectă cerinţele de calitate şi marketing, PLDM consideră că instituţiile Comisiei Europene trebuie să ofere asistenţă în domeniul adoptării sistemelor şi standardelor internaţionale de calitate.

În acelaşi timp, PLDM pledează pentru demararea activităţilor preliminare pentru semnarea Acordului de Comerţ Liber cu UE, fapt care ar aboli taxele existente, dar şi, ulterior, să se ajungă la un Acord de Comerţ Liber , care ar reduce barierele netarifare, astfel ca în perspectivă medie Moldova să participe la o zonă de comerţ liber care va acoperi Ucraina şi alte state care fac parte din Politica Vecinătăţii Europene.

PLDM afirmă că, pînă la edificarea unei zone de comerţ liber cu UE, Republica Moldova va trebui să utilizeze plenar timpul în cauză pentru a consolida capacităţile sale de producere şi a ridica competitivitatea în diferite sectoare.

5.5. Cooperare eficientă în domeniile Justiţiei, Libertăţii şi Securităţii

Pentru facilitarea circulaţiei persoanelor, inclusiv a circulaţiei muncitorilor, PLDM urmăreşte obiectivul de abolire a vizelor pentru cetăţenii moldoveni pentru 3 luni în spaţiul Schengen. Acest lucru poate fi realizat doar în funcţie de cooperarea Republicii Moldova în domeniul justiţiei şi, în special, în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei.

PLDM consideră că sînt necesare programe temporare de lucru, fapt care ar pune procesul migraţiei pe făgaşul legalităţii şi contabilităţii, fără să fie oferite oportunităţi de migraţie permanentă. Managementul procesului de migraţie trebuie să fie altul, atît din partea Republicii Moldova care cîştigă din atenuarea sărăciei, cît şi a statelor-recipiente, care cîştigă din reducerea penuriei de locuri de muncă nesolicitate de cetăţenii proprii. În vederea eliminării obstacolelor juridice şi pentru a diminua tensiunile sociale, este necesar să fie acoperit deficitul pe piaţa muncii în mod legal, contribuind la stabilitatea acesteia. Republica Moldova trebuie să încheie acorduri bilaterale de migraţie circulară cu statele-membre şi cu suportul Comisiei Europene, fără dreptul de a obţine reşedinţă permanentă, astfel cîştigul fiind triplu: pentru migrant, statul-recipient şi cel originar.

PLDM pledează pentru intensificarea cooperării cu statele-membre în domeniul luptei împotriva criminalităţii şi terorismului prin intermediul Tratatului Prüm, Moldova oferind unilateral baza sa de date referitoare la înmatricularea maşinilor, ADN şi amprente, precum şi datele referitoare la deţinătorii de paşapoarte.

PLDM consideră că cooperarea poliţienească între autorităţile moldoveneşti EUROPOL şi EUROJUST trebuie intensificată. Astfel, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova ar trebui să furnizeze unilateral şi necondiţionat baza sa de date către Schengen Information System – SIS I şi II, fapt care să permită accesul nerestrictiv la informaţii cu privire la persoanele dispărute, indivizi suspectaţi de a fi săvîrşit crime şi informaţii referitoare la maşinile furate etc.


6. Politica externă şi de cooperare regională

6.1. România – cel mai apropiat stat european

PDLM pledează pentru utilizarea plenară a întregului potenţial de relaţii politice, economice şi culturale existent între Republica Moldova şi România, în baza comunităţii de valori etnolingvistice şi istorice, precum şi în baza interesului comun de a edifica un spaţiu european în ambele ţări.

PLDM susţine că identităţile şi loialităţile suprapuse ale majorităţii moldovenilor în raport cu România nu reprezintă o problemă pentru statalitatea Republicii Moldova, subminată de incompetenţă, rea-voinţă şi interesele economice speciale ale clanurilor asociate cu guvernarea comunistă. Dimpotrivă, comunitatea de valori împărtăşite oferă ocazii multiple Republicii Moldova să beneficieze de o asistenţă prietenească din partea României în ce priveşte accelerarea proceselor de adoptare a acquis-ului comunitar necesar pentru aderarea la UE. PLDM propune semnarea unui Acord european bilateral în acest sens, care să pună în evidenţă caracterul special al relaţiilor între Republica Moldova şi România.

PLDM consideră că potenţialul economic şi comercial al relaţiilor moldo-române nu a fost pe deplin valorificat şi este necesar de intensificat cooperarea bilaterală în acest sens prin crearea condiţiilor legale şi instituţionale avantajoase pentru investiţii şi comerţ.

PLDM pledează pentru un parteneriat strategic şi în domeniul învăţămîntului liceal şi universitar, astfel încît Republica Moldova să beneficieze în deplină măsură de generozitatea statului şi contribuabilului român.

6.2. Ucraina – vecinul cel mai important în est

PLDM consideră situaţia Ucrainei drept fundamentală pentru caracterul evoluţiilor politice în estul continentului european. Relaţiile noastre cu Ucraina trebuie să fie construite în context european, bazate pe încredere reciprocă şi înţelegerea faptului că, fără readucerea zonei de pe malul stîng al Nistrului în albia constituţională moldovenească, vor avea de suferit ambele ţări. Maturitatea clasei politice la Chişinău şi Kiev se poate manifesta printr-o mişcare ascendentă spre împărtăşirea valorilor democratice europene şi consolidarea parteneriatului euro-atlantic. În acest context, este de aşteptat o poziţie favorabilă din partea Kievului şi PLDM îşi exprimă speranţa că Ucraina va răspunde pozitiv la toate tentativele Chişinăului de a soluţiona diferendul transnistrean.

De asemenea, PDLM vede un potenţial comercial bilateral important, care nu este explorat în deplină măsură şi consideră că relaţiile economice constituie un domeniu prioritar de activitate.

6.3. Susţinerea SUA pe arena internaţională

PDLM consideră că SUA reprezintă cea mai puternică democraţie din lume, în pofida unor reculuri temporare în domeniul drepturilor omului, suscitate de cîteva reacţii mai puţin echilibrate la provocările terorismului internaţional, care sînt neaşteptate şi dificil de gestionat.

PLDM este ferm convins că SUA este o ţară fundamental democratică şi Republica Moldova are nevoie de susţinerea ei atît în soluţionarea problemelor economice, cît şi cele de securitate, aici înscriindu-se suportul oferit în cadrul organizaţiilor internaţionale în problema retragerii trupelor străine de pe teritoriul ţării.

America are nevoie şi de susţinerea noastră, în pofida faptului că ponderea Moldovei pe arena internaţională nu este semnificativă – un luptător în plus împotriva terorismului internaţional, chiar dacă deţine capacităţi logistice şi militare modeste, este pe deplin apreciat.

Cu SUA relaţiile trebuie să fie consolidate şi în contextul integrării euro-atlantice, unde avem încă foarte multe de făcut în ce priveşte modernizarea Armatei, inter-operabilitate cu Alianţa Nord Atlantică, dotare etc.

Este necesar de menţionat asistenţa americană acordată prin intermediul diferitor programe, cum ar fi "Provocările Mileniului", lucru ce contribuie la dezvoltarea societăţii moldoveneşti.

6.4. Relaţiile cu Federaţia Rusă

PLDM recunoaşte faptul că Rusia reprezintă marea necunoscută pentru interesele de lungă durată ale Republicii Moldova. Este evident faptul că Federaţia Rusă constituie o problemă pentru guvernul de la Chişinău, în particular în contextul raioanelor de pe malul stîng al rîului Nistru, unde sînt amplasate trupe ruseşti şi trupe para-militare ale cazacilor. Totodată, în pofida susţinerii directe a Tiraspolului de către Moscova, circumstanţele internaţionale sînt de aşa natură încît trebuie să negociem şi să discutăm acolo unde multe state, inclusiv Rusia, nu ar fi făcut-o, conducîndu-ne de înţelepciunea utilizării aptitudinilor profesioniste atunci cînd apar oportunităţile respective, de felul Deciziilor de la Istanbul 1999.

În acelaşi timp, PLDM consideră că este necesar să dezvoltăm relaţiile cu Moscova în mod predictibil, în baza respectului şi avantajului reciproc, aceasta referindu-se şi la relaţiile comerciale, şi la livrările hidrocarburilor într-un mod stabil.

Ţine de interesele noastre fundamentale ca Federaţia Rusă să se dezvolte ca o democraţie autentică, unde drepturile omului şi libertatea mass media sînt respectate, unde există competiţie politică şi supremaţia legii este asigurată. O astfel de Rusie, este convingerea PLDM, ar fi un partener important pentru Republica Moldova şi pentru alte state europene.

6.5. Relaţiile cu puterile emergente – China şi India

Beijing şi New Delhi reprezintă capitalele unor state tot mai puternice din punct de vedere economic, politic şi militar, care vor determina, în mare măsură, fizionomia relaţiilor internaţionale în secolul XXI şi ulterior. PLDM consideră că este necesar de dezvoltat relaţiile bilaterale prin promovarea exporturilor pe aceste pieţe, prin stabilirea de parteneriate economice şi ştiinţifice. Investiţiile moldoveneşti în relaţiile cu aceste două state sînt fundamentale pentru consolidarea competitivităţii economice, dar şi pentru menţinerea Republicii Moldova în circuitul politic internaţional.

6.6. Cooperarea regională şi în cadrul organizaţiilor internaţionale

PLDM pledează în favoarea intensificării cooperării politice, de securitate şi cea comercială cu statele din regiunea Europei de sud-est. Moldova trebuie să utilizeze cadrele de cooperare, cum ar fi: Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare în Sud-Estul Europei, Iniţiativa Central Europeană, CEFTA, RACVIAC pentru promovarea iniţiativelor concrete de cooperare, cu o finalitate sub aspectul rezultatelor palpabile pentru cetăţenii statului nostru.

Procesul de dezvoltare a relaţiilor cu organismele internaţionale trebuie să se bazeze, în opinia PLDM, pe anumite principii: interesele ţării, abordarea complexă a problemelor, dezvoltarea parteneriatului între comunitatea donatorilor şi autorităţile publice, responsabilitate şi corectitudine reciprocă. În acest context, PLDM consideră necesară conjugarea eforturilor comune ale donatorilor şi autorităţilor publice spre realizarea integrării Republicii Moldova în spaţiul euro-atlantic, dezvoltarea democraţiei, restructurarea economică şi creşterea competitivităţii, îmbunătăţirea stării ecologice, modernizarea serviciilor sociale. Relaţiile cu asemenea organisme ca ONU, OSCE, Consiliul Europei, Banca Mondială, FMI, BERD trebuie să se dezvolte în ascendenţă, în beneficiul cetăţenilor şi al imaginii ţării.

PLDM va promova, stabili şi menţine parteneriate strategice naţionale, inter-regionale şi internaţionale. Oportunităţi importante sînt oferite de cooperarea transfrontalieră cu România şi Ucraina, datorită amplasării geo-strategice favorabile a Republicii Moldova. Parteneriatele transfrontaliere cu România vor explora oportunităţi de participare în cadrul Programelor UE de Bună Vecinătate.

Totodată este necesară racordarea dezvoltării spaţiale a Republicii Moldova la strategiile de dezvoltare teritorială a Uniunii Europene şi pan-europene, ceea ce va mări atractivitatea economiei Republicii Moldova pe plan internaţional, la dezvoltarea coridoarelor economice şi la atragerea investiţiilor străine în economia Republicii Moldova.


7. Sistemul de securitate şi apărare

7.1. Neutralitatea nu înseamnă iresponsabilitate

Terorismul internaţional, conflictele, calamităţile naturale, dezastrele umanitare ameninţă tot mai mult stabilitatea în diferite zone ale lumii. Chiar dacă Moldova şi-a proclamat neutralitatea, aceasta nu înseamnă că trebuie să se sustragă responsabilităţilor ce îi revin ca stat democratic european. Aceasta înseamnă modernizarea armatei în baza unităţilor profesioniste, asigurarea inter-operabilităţii cu partenerii europeni şi americani, introducerea standardelor respective, obţinerea dotării necesare etc.

PLDM consideră fundamentală implicarea în operaţiuni armate şi de menţinere a păcii doar a unităţilor profesioniste, formate în bază contractuală, iar soldaţii pregătiţi special pentru asemenea misiuni.

7.2. Consolidarea parteneriatului Moldova – Alianţa Nord-Atlantică

Cadrul de cooperare cu Alianţa Nord-Atlantică trebuie să fie îmbunătăţit în permanenţă prin implementarea plenară a documentelor existente, cum ar fi Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (IPAP) şi elaborarea altor documente care să reflecte noile realităţi şi noi orizonturi de cooperare bilaterală.

PLDM consideră fundamentală utilizarea IPAP-ului pentru intensificarea dialogului politic şi a cooperării cu Alianţa Nord-Atlantică, contribuind în acest fel şi la implementarea Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Moldova, cu care există foarte multe domenii similare, cum ar fi democratizarea, independenţa judiciarului, respectarea drepturilor fundamentale, libertatea mass media.

PLDM pledează pentru deschiderea Republicii Moldova spre stabilirea unui cadru mai avansat de colaborare cu Alianţa Nord-Atlantică, deoarece ameninţările la adresa securităţii militare, economice, a mediului ambiant etc. sînt multiple, iar Alianţa poate oferi garanţii reale în vederea gestionării situaţiilor de criză şi a problemelor în varii domenii.

7.3. Modernizarea Armatei Naţionale şi trecerea la unităţi profesioniste

PLDM consideră necesară modernizarea Armatei Naţionale, astfel încît aceasta să facă faţă noilor ameninţări la adresa securităţii în plan regional şi global. Procesul în cauză presupune trecerea treptată la unităţi profesioniste, utilizarea standardelor Alianţei Nord-Atlantice, asigurarea inter-operabilităţii cu membrii Alianţei, dezvoltarea capacităţilor de nişă, de la genişti la personal medical, dar şi consolidarea unităţilor specializate în combaterea terorismului internaţional.

PLDM pledează pentru profesionalizarea Armatei Naţionale, deoarece complexitatea provocărilor la adresa securităţii este tot mai mare, fiind nevoie de militari cu specializări concrete, utilizabile şi în viaţa civilă după pensionare.

PLDM susţine implicarea membrilor Alianţei în procesul de modernizare a Armatei Naţionale, fapt care înseamnă transferul de cunoştinţe şi susţinerea financiar-logistică a procesului respectiv.

7.4 Securitate energetică sporită

Pentru viitoarea strategie a energiei, PLDM propune trei obiective principale, în concordanţă cu orientările UE.
  • Asigurarea durabilităţii sistemului energetic naţional;
  • Asigurarea securităţii furnizării energiei;
  • Asigurarea competitivităţii sistemului energetic naţional şi interconectarea cu piaţa energetică a UE.
În context, PLDM consideră că este necesară majorarea volumelor producţiei de resurse energetice locale prin extinderea capacităţilor de producţie existente şi prin construcţia altor noi, care să funcţioneze în baza tehnologiilor performante.

Este fundamentală crearea de capacităţi de stocare a ţiţeiului şi gazelor care să asigure consumul pentru 6 luni, fapt ce va permite excluderea unor situaţii de şantaj din partea furnizorilor. De asemenea, este necesară construcţia de capacităţi de rafinare a ţiţeiului, orientate spre piaţa internă şi export. Darea în exploatare a terminalului petrolier de la Giurgiuleşti va fi în măsură să contribuie la atingerea acestor obiective.

PLDM consideră prioritară îmbunătăţirea radicală a cadrului juridic, regulatoriu şi financiar pentru a contribui la eficienţa sectorului energetic prin continuarea procesului de privatizare, prin atragerea investiţiilor străine, stimularea utilizării resurselor regenerabile şi dezvoltarea serviciilor energetice.

De asemenea, este necesară liberalizarea treptată a pieţei energiei electrice cu introducerea tarifelor diferenţiate pe categorii de consumatori şi pe regimuri orare, utilizînd experienţa statelor-membre ale UE, astfel încît să se ajungă la crearea unei pieţe competitive pentru producerea energiei şi asigurarea accesului liber la sistemul de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale pentru toţi participanţii la piaţa energiei.

PLDM va promova participarea activă la proiectele regionale de transport al gazelor şi petrolului (oleoductul Odessa-Brody, gazoductul Nabucco etc.). Creşterea rentabilităţii în activitatea întreprinderilor care gestionează reţelele de transport al energiei electrice şi gazelor (Moldelectrica şi Moldovagaz) prin stimularea tranzitului de energie şi gaze dinspre Est spre Vest.

Este fundamentală dezvoltarea interconexiunilor sistemelor de transport al energiei electrice şi al gazelor naturale cu sistemele similare ale ţărilor vecine, inclusiv aderarea şi integrarea sectorului energetic al Moldovei în UCTE (Union for the Coordination of Transmission of Electricity) şi participarea mai activă la proiectele de cooperare regională, în primul rînd în cadrul Tratatului Comunităţii Energetice.


8. Administraţie responsabilă şi eficientă

8.1. Reforma administraţiei publice centrale

În Republica Moldova, în condiţiile actuale, reevaluarea rolului administraţiei publice centrale (în continuare APC) în raport cu societatea şi reforma administraţiei reprezintă una din provocările-cheie ce ţine de democratizarea ţării şi confirmarea aspiraţiilor de integrare europeană.

În acest context, PLDM consideră necesară crearea unui cadru nou de funcţionare a APC, prin realizarea unei reforme complexe şi profunde. Reforma trebuie să asigure modernizarea administraţiei publice centrale în baza reorganizării ministerelor şi altor structuri ale APC, optimizarea procesului decizional, îmbunătăţirea managementului administrativ.

În viziunea PLDM, reorganizarea administraţiei publice centrale va conduce la redefinirea funcţiilor şi structurii administraţiei publice centrale pe noi criterii, proprii unui sistem democratic. Racordarea structurii actuale a APC va fi realizată în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare a ţării şi integrare în spaţiul euro-atlantic.

Optimizarea procesului decizional va asigura pentru APC condiţiile necesare de elaborare a politicilor sectoriale şi de exercitare eficace a atribuţiilor; îmbunătăţirea mecanismului formulării politicilor prin simplificarea procedurii de aprobare a acestora; consolidarea şi extinderea cadrului participativ al societăţii în procesul decizional.

Perfecţionarea managementului resurselor umane va contribui la asigurarea APC cu personal profesionist, bine motivat, responsabil. PLDM consideră necesară oferirea posibilităţilor egale de dezvoltare tuturor funcţionarilor publici, stimulînd personalul spre performanţă şi eficienţă. În acelaşi timp, PLDM promovează asigurarea stabilităţii corpului de funcţionari publici prin neimplicarea factorului politic. Din aceste motive, PLDM optează pentru introducerea funcţiei de Secretar de stat în locul celei de Vice-ministru.

Perfecţionarea managementului finanţelor publice va fi orientată spre crearea unui sistem eficient şi durabil de interacţiune a procesului de elaborare a politicilor cu procesul bugetar. În acest context, politicile bugetar-fiscale vor fi racordate la strategiile şi programele statului.

PLDM consideră necesară iniţierea unui amplu proces de desconcentrare administrativă, descentralizare a serviciilor publice şi descentralizare fiscală. De asemenea, PLDM va facilita instituirea noilor forme şi metode de control administrativ, precum şi de control al activităţii APC de către societatea civilă.

8.2. Guvernare transparentă şi profesionistă

PLDM pledează pentru asigurarea transparenţei actului decizional, inclusiv prin elaborarea reglementărilor legal-normative şi crearea centrelor de informare şi documentare. Vom institui practica publicării în mass media a rapoartelor despre activităţile realizate de către autorităţile publice, iar transmiterea şedinţelor Parlamentului şi Guvernului de posturile radio şi tv va fi reluată.

PLDM va promova consultările publice ca instrument indispensabil al actului de guvernare. Toate proiectele de acte legislativ-normative şi decizii administrative care abordează şi implică fonduri publice, bunuri patrimoniale vor fi supuse dezbaterilor publice înainte ca ele să fie examinate şi adoptate de către autorităţi. Este necesară crearea reţelei informaţionale naţionale unice, dezvoltarea portalurilor informaţionale ale autorităţilor publice centrale şi locale.

PLDM pledează pentru elaborarea Registrului unic al serviciilor publice, care va clarifica şi înlătura aspectele ce ţin de dublarea atribuţiilor autorităţilor publice de diferit nivel. Îmbunătăţirea managementului administrativ urmează a fi realizată prin elaborarea standardelor ocupaţionale şi de calitate a prestării serviciilor publice, în conformitate cu practica UE. De asemenea, PLDM consideră necesară aprobarea Codului Etic al funcţionarului public, care va stabili normele de conduită.

Este necesară îmbunătăţirea procesului de planificare strategică la toate nivelele, iar alocarea fondurilor publice de investiţii să fie făcută în baza competitivităţii proiectelor de dezvoltare.

8.3. Autonomie locală reală

Lipsa autonomiei locale reprezintă una dintre problemele de bază ale funcţionării statului de drept. PLDM îşi asumă responsabilitatea pentru restructurarea profundă a administraţiei publice locale prin amplificarea procesului de descentralizare care trebuie să aibă ca finalitate autonomia locală autentică. Reforma se va baza pe crearea şi dezvoltarea cadrului normativ în conformitate cu recomandările Consiliului Europei, pe clarificarea competenţelor la diferite nivele ale administraţiei publice şi pe fortificarea autonomiei financiare a autorităţilor publice locale.

Reformarea competenţelor APL va fi realizată în concordanţă cu principiul de subsidiaritate aplicat în UE, stabilindu-se 4 categorii de competenţe: exclusive, partajate, delegate şi opţionale, care vor fi clar delimitate, inclusiv din punct de vedere normativ şi juridic. În context, este necesară perfecţionarea mecanismului de calculare a cheltuielilor aferente competenţelor.

PLDM optează pentru introducerea treptată a relaţiilor bugetare directe şi programabile între bugetul de stat şi bugetele APL de nivelul I. În acelaşi timp, transferurile pentru îndeplinirea funcţiilor delegate ale APL trebuie să fie predictibile, iar utilizarea lor - transparentă.

În contextul autonomiei locale, implementarea politicii de regionalizare în Republica Moldova este fundamentală pentru depăşirea fragmentării excesive şi consolidarea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale.

PLDM pledează pentru libertatea autorităţilor publice locale în stabilirea taxelor şi impozitelor locale, în dependenţă de potenţialul social-economic al unităţilor administrativ-teritoriale. În acelaşi timp, practica preluării abuzive a patrimoniului comunităţilor locale de către administraţia centrală trebuie curmată.

8.4. Societatea informaţională – imperativul dezvoltării

Realizarea societăţii informaţionale trebuie sa fie ţinta fundamentală a procesului de realizare a Obiectivelor Mileniului, fiind sincronizată cu Strategia UE de la Lisabona şi în particular cu elementul fundamental al acesteia – cadrul strategic de iniţiative al Comisiei în domeniul societăţii informaţionale şi mass media „i2010 – Societatea Informaţională europeană 2010”.

PLDM pledează pentru promovarea serviciilor publice şi comerciale on line (guvern electronic, achiziţii publice, servicii de învăţămînt on line, servicii medicale on line şi tranzacţii comerciale).

Este necesară conectarea la internet a tuturor instituţiilor de învăţămînt, precum şi a bibliotecilor, muzeelor, librăriilor şi arhivelor. De asemenea, este necesar de edificat o reţea de puncte de acces public în toate localităţile ţării, astfel încît toţi cetăţenii să aibă posibilitatea de a accesa gratuit internetul.

În domeniul Guvernului electronic, este necesar, în particular, de lansat serviciile publice interactive şi un sistem eficient de procurări publice on line. În colaborare cu autorităţile centrale, locale şi companiile private este necesar de identificat şi implementat servicii on line de promovare a Moldovei prin oferirea informaţiei de ordin cultural şi turistic.

În domeniul serviciilor medicale on line, este necesar de introdus cartele medicale electronice, de creat o reţea de informaţie medicală, conectînd spitalele, laboratoarele şi pacienţii. În domeniul mediului de afaceri on line, este necesar de creat cadrul legislativ necesar folosirii mecanismelor e business, inclusiv comerţul electronic, cu asigurarea inter-operabilităţii şi securităţii datelor.


9. Crearea economiei competitive

9.1. Necesitatea creării unei economii competitive

Esenţa politicilor economice promovate de PLDM derivă din năzuinţa sa de a declanşa transformarea rapidă a economiei Republicii Moldova în una competitivă la scară europeană şi globală. Republica Moldova a pierdut mult timp, rămînînd închistată în structuri de producţie perimate care împiedică producătorii moldoveni să obţină venituri mai mari şi să concureze eficient în raport cu competitorii din alte ţări. În contextul cînd ţările din regiune înregistrează progrese competitive remarcabile, multe din produsele moldoveneşti au ajuns să nu mai fie competitive nici pe piaţa internă. Scăderea competitivităţii are implicaţii directe şi asupra fenomenului de sărăcie extinsă din Republica Moldova, deoarece companiile necompetitive nu sînt în stare să creeze şi să menţină locuri de muncă bine plătite. Politicile economice hazardate şi inconsistente promovate de actuala guvernare au inhibat şi mai mult avantajele competitive ale economiei, creşterea sa modestă menţinîndu-se numai datorită veniturilor remise de emigranţii moldoveni. Emigraţia, în ultimă instanţă, este hîrtia de turnesol care probează competitivitatea redusă a economiei moldoveneşti. O ţară care nu este în stare să ofere oportunităţi economice pentru propriii săi cetăţeni nu poate pretinde să fie competitivă pe plan internaţional.

9.2. Viziunea asupra dezvoltării

PLDM este convins că sporirea competitivităţii este factorul-cheie care va asigura un viitor economic de succes al ţării noastre şi va readuce emigranţii moldoveni înapoi la familiile lor. Este evident că economia reală se bazează pe companii şi întreprinzători reali. Pentru PLDM, competitivitatea economiei înseamnă capacitatea companiilor şi întreprinzătorilor moldoveni de a produce la costuri relativ mici o gamă în continuă diversificare de produse şi servicii ce ar corespunde standardelor internaţionale ale calităţii şi securităţii de consum. Consolidînd o asemenea economie, Republica Moldova va fi în stare să facă faţă noilor provocări şi să fructifice oportunităţile oferite de procesele de globalizare economică şi integrare regională. Eşuînd în a se înscrie avantajos în aceste procese, Republica Moldova riscă să se trezească la periferia economiei globale, servind ca apendice agricol şi furnizor de resurse ieftine de muncă pentru alte economii.

9.3. Principiul-cheie al politicii economice

Esenţa politicii economice promovate de PLDM este că guvernul nu va selecta în mod centralizat şi arbitrar nişele şi ramurile competitive ale economiei. Eşecurile actualei guvernări confirmă o dată în plus că asemenea practici nu fac decît să genereze corupţie şi să conducă la utilizarea defectuoasă a resurselor. În contrapunerea acestor practici, PLDM pledează pentru stimularea competitivităţii la nivelul întregii economii, încurajînd şi ajutînd toate companiile care demonstrează dorinţă şi capacitate de inovare şi progres competitiv, astfel încît avantajele reale ale producătorilor moldoveni să se poată developa în mod durabil. Pilonii acestei noi economii competitive vor fi cunoştinţele, investiţiile, tehnologiile şi spiritul antreprenorial.

9.4. Soluţionarea problemelor economice majore

În vederea consolidării competitivităţii economice, PLDM pledează pentru înlăturarea barierelor instituţionale şi sistemice ce nu permit realizarea eficientă a avantajelor comparative pe care le are Republica Moldova. Din aceste considerente, eforturile PLDM vor fi orientate spre:

9.5. Simplificarea activităţii de întreprinzător

Birocraţia şi corupţia sunt două flagele ale economiei strîns legate între ele, eradicarea lor fiind posibilă prin comprimarea esenţială şi profesionalizarea sistemului de administraţie publică şi majorarea esenţială a salariilor plătite funcţionarilor publici. Actualul sistem nu răspunde adecvat noilor provocări cu care se confruntă Republica Moldova, nu este adaptat la funcţionarea unei economii în condiţii de piaţă şi nu este prestigios pentru tineri. Domeniile de intervenţie pe termen scurt vor fi: eradicarea corupţiei în sistemul de achiziţii publice, sistemul de subvenţionare a agriculturii şi agenţiile de reglementare ale pieţei.

9.6. Depolitizarea activităţii economice

Investitorii locali şi străini sînt consternaţi atît de prezenţa mare a statului în economie, cît şi de instrumentele utilizate. Această imixtiune adeseori capătă forme de implicare administrativă directă în planurile de afaceri şi de hărţuire a businessman-ilor neloiali prin intermediul organelor de control de stat şi al organelor de forţă. O altă practică frecventă este impunerea unei agende străine de responsabilitate socială corporativă, companiile private fiind obligate să finanţeze proiecte de imagine ale guvernului. PLDM va elimina aceste forme de implicare administrativă prin depolitizarea sistemului de relaţii guvern – sector privat, impunerea unor standarde de transparenţă şi responsabilitate publică în activitatea organelor de control şi instituţiilor de reglementare a pieţei şi iniţierea unui dialog deschis cu reprezentanţii sectorului privat.

9.7. Reducerea costurilor administrării afacerilor

Reducerea acestor costuri poate fi realizată prin simplificarea reglementărilor în procesul de lansare şi dezvoltare a afacerilor, eliminarea practicii discreţionare a funcţionarilor publici în aplicarea reglementărilor care determină o competiţie incorectă pe piaţă. Mai este necesară reducerea la strictul necesar a hotărîrilor de Guvern ce afectează predictibilitatea mediului de afaceri, consultarea obligatorie a proiectelor de reglementări ce au un impact asupra afacerilor cu reprezentanţii mediului de afaceri şi realizarea studiilor de impact pentru schimbările în politicile publice.

9.8. Stabilitate macroeconomică

Provocarea macroeconomică majoră pentru Republica Moldova este inflaţia. Într-un mediu puternic inflaţionist rentabilitatea proiectelor investiţionale scade esenţial, iar costurile de producţie cresc, astfel încît ţara îşi pierde treptat avantajul comparativ al unor costuri de producţie mici. PLDM consideră că inflaţia poate fi combătută prin respectarea independenţei Băncii Naţionale a Moldovei şi coordonarea mai bună a politicilor macroeconomice la nivelul tuturor agenţiilor responsabile.

9.9. Sistemul fiscal stimulatoriu

Problemele majore în sistemul fiscal sînt legate nu doar de cotele mari ale contribuţiilor asigurărilor sociale de stat şi TVA, dar şi de complexitatea administrării acestora. PLDM susţine că o strategie fiscală viabilă pentru perioada 2008-2013 trebuie să se sprijine pe introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor personale, a corporaţiilor şi a veniturilor din capital, introducerea şi aplicarea impozitului unic în agricultură, reducerea cotei standard a TVA pînă la 18% şi simplificarea mecanismului de restituire a TVA la cota 0.

9.10. Dezvoltarea sectorului educaţiei profesionale

Necesităţile reale ale economiei Republica Moldova ţin în primul rînd de forţa de muncă cu un grad de pregătire mediu şi înalt în domeniile tehnice. Însă sistemul educaţiei profesionale nu poate să răspundă în mod adecvat acestei cereri. Guvernul investeşte prioritar în educaţia primară şi terţiară, în timp ce educaţia secundară profesională demonstrează o degradare continuă. PLDM acordă maximă atenţie anume sistemului de educaţie profesională, precum şi specialităţilor tehnice din ciclul universitar. Investiţiile publice în infrastructura de instruire şi trai, asigurarea mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice şi integrarea sistemului educaţional moldovenesc în programele şi iniţiative europene sînt cîteva direcţii prioritare de activitate.

9.11. Menţinerea unui mediu de afaceri prietenos

PLDM va susţine, prin politicile sale, promovarea antreprenoriatului şi îmbunătăţirea cadrului normativ-legal din domeniul economic, reducerea numărului de controale şi a procedurilor birocratice. În acest sens, PLDM îşi propune creşterea prestigiului activităţii antreprenoriale şi recunoaşterea de către societate a meritelor întreprinzătorului. PLDM pledează pentru dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale în rîndul tinerilor şi stimularea acestora pentru iniţierea afacerilor, simplificarea reglementărilor şi a procedurilor de administrare a business-ului, încurajarea formării parteneriatelor public-private prin crearea şi dezvoltarea cadrului legal-normativ adecvat, dezvoltarea serviciilor şi reţelei de sprijin pentru afaceri.

9.12. Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)

PLDM, prin toată activitatea sa politică, va urmări dezvoltarea cadrului legislativ şi instituţional favorabil dezvoltării IMM. Atenţia acordată acestui domeniu porneşte de la faptul că IMM-urile reprezintă sectorul cel mai dinamic şi profitabil, fiind singura alternativă de dezvoltare în condiţiile restructurării economiei naţionale, demonopolizării şi privatizării. În demersurile sale concrete, PLDM va promova: facilităţi fiscale pentru societăţile cu activitate de producţie; scutirea de la toate plăţile obligatorii pentru importurile IMM-urilor la utilaje şi echipamente destinate activităţilor productive; reexaminarea cadrului normativ-legal privind patenta de întreprinzător; acordarea de credite cu dobîndă subvenţionată pentru absorbţia şomajului; încurajarea înfiinţării fondurilor de garantare a împrumuturilor a IMM-urilor.

9.13. Diversificarea energetică

În viitorul previzibil, Republica Moldova va rămîne dependentă de importul resurselor energetice primare (gaz şi derivate petroliere). Pentru a reduce riscurile, este necesară asigurarea controlului strict şi transparenţei în importul şi consumul de gaz natural prin contorizarea totală a sistemului. Trebuie promovate pe scară largă tehnologiile industriale şi casnice care permit economisirea, utilizarea eficientă şi conservarea energiei. Totodată, este necesară sporirea cu 2/3 a capacităţii de generare a energiei electrice, lucru posibil prin atragerea capitalului privat intern şi extern în construirea noilor centrale electrice.

9.14. Infrastructura de transport şi logistică modernă

Din cauza calităţii proaste a drumurilor rutiere, în Republica Moldova sînt unele dintre cele mai înalte costuri relative de operare a vehiculelor de transport în toată Europa. Aceasta erodează semnificativ competitivitatea unei economii cu o piaţă internă mică şi care, pentru a supravieţui, trebuie să exporte. Nu putem vorbi de competitivitatea firmelor în raport cu alte firme sau de competitivitatea Republicii Moldova în procesul de atragere a investiţiilor atît timp cît infrastructura de transport este departe de standardele europene. O reţea dezvoltată de drumuri calitative este o premisă necesară pentru orientarea investiţiilor private locale şi străine către regiuni şi zone defavorizate.

9.15. Descentralizarea procesului de dezvoltare şi cercetare tehnologică

Tehnologiile sînt de o importanţă critică pentru avansarea economiei pe scara valorică şi consolidarea capacităţilor competitive. La etapa de dezvoltare la care se află Republica Moldova, sînt importante nu doar investiţiile în generarea inovaţiilor, dar mai ales investiţiile în capacităţile de absorbţie a tehnologiilor deja existente. Aceasta implică descentralizarea procesului de cercetare şi dezvoltare tehnologică care, în mod incorect, a fost centralizat în favoarea cercetărilor academice, în timp ce rolul universităţilor a fost minimalizat. PLDM consideră că numai universităţile dotate adecvat din punct de vedere tehnologic şi cu resurse umane pot crea condiţiile de confluenţă a cercetărilor fundamentale cu cererea de piaţă.


10. Infrastructură modernă şi condiţii decente de trai

10.1. Transport modern

PLDM va urmări susţinerea infrastructurii şi dezvoltării Republicii Moldova prin stabilirea unor condiţii civilizate de trafic intern şi internaţional, care să asigure accesul tuturor localităţilor din ţară şi a zonelor izolate la reţele de transport. Este importantă afirmarea Republicii Moldova ca ţară de tranzit şi alinierea transportului autohton la cerinţele europene de transport. PLDM pledează pentru gestionarea responsabilă a sistemului de transport, reabilitarea lui, alinierea acestuia la cerinţele pieţei la capitolul viteză, confort, siguranţa circulaţiei, protecţia mediului.

PLDM va urmări consolidarea şi valorificarea capacităţilor existente prin reabilitarea infrastructurilor de transport, promovarea competiţiei între tipurile de transport, reorganizarea serviciilor de transport şi îmbunătăţirea calităţii acestora. PLDM va promova iniţierea parteneriatelor publice-private durabile cu furnizori de servicii de transport în vederea descentralizării şi îmbunătăţirii serviciilor de transport public.

PLDM va stimula direcţionarea investiţiilor în construcţia coridoarelor de transport internaţionale moderne: coridorul IX Pan-European, care leagă Finlanda cu Grecia şi coridorul Budapesta-Odesa..

PLDM consideră necesară dezvoltarea şi modernizarea transportului aerian. Aeroportul din Chişinău trebuie să-şi mărească capacitatea de deservire, cu lansarea concomitentă a unor noi rute aeriene. Chişinăul trebuie să dispună de un aeroport modern, competitiv pe plan regional, capabil să asigure transportul unui număr cît mai mare de călători şi mărfuri. De asemenea, PLDM va promova organizarea unui concurs investiţional internaţional privind reconstrucţia şi reamenajarea aeroporturilor din Bălţi şi Cahul.

În domeniul căilor ferate, PLDM consideră necesară restructurarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată a Moldovei” în vederea modernizării şi eficientizării activităţii acesteia, atragerea investiţiilor în electrificarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelei de căi ferate.

Pentru dezvoltarea transportului naval, PLDM susţine crearea unei agenţii de stat în domeniu, care va fi preocupată de promovarea politicilor publice, dezvoltarea concurenţei între agenţii economici din domeniu, dezvoltarea flotei comerciale a Republicii Moldova.

10.2. Alimentare cu apă şi asigurarea unui sistem de canalizare modern

PLDM promovează descentralizarea serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi canalizare prin elaborarea unui cadru legislativ-normativ care să permită concesionarea liberă a infrastructurii apă-canal. Eliminarea suprapunerilor de atribuţii ale autorităţii de reglementare cu competenţele autorităţilor administraţiei publice locale.

Promovarea principiilor economiei de piaţă în domeniu se va realiza prin punerea în competiţie a operatorilor de servicii, a capitalurilor de finanţare şi a managementului. PLDM va facilita creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile apă şi canalizare şi extinderea sistemelor centralizate prin promovarea de noi proiecte atractive, programe naţionale şi strategii de investiţii cu finanţare internaţională.

Totodată, este necesară promovarea unei legislaţii fiscale care să acorde înlesniri pentru investitorii în infrastructura serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Asigurarea furnizării apei potabile în cantităţile necesare, conform cerinţelor, se va realiza prin diferite modalităţi, în funcţie de starea actuală a sistemului existent de alimentare cu apă, inclusiv prin sporirea randamentului apeductelor naţionale existente şi extinderea zonei de deservire a acestora; finalizarea lucrărilor de construcţie a apeductelor grupate.

Îmbunătăţirea stării tehnice a infrastructurii prin majorarea capacităţii de înmagazinare, soluţionarea cazurilor de supradimensionare a reţelelor, refacerea sistemelor; utilizarea eficientă a fondurilor UE în acest proces. Realizarea unor programe comune cu ţările din bazinul Dunării şi Nistrului în vederea protejării mediului din această zonă a Europei.

10.3. Creşterea calităţii serviciilor pe piaţa comunicaţiilor

PLDM va promova asigurarea cadrului legislativ şi organizatoric necesar pentru liberalizarea completă a serviciilor de telecomunicaţii şi poştă, pregătirea pieţei pentru globalizarea comunicaţiilor, asigurarea serviciului universal şi realizarea unei pieţe concurenţiale care să conducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor, ridicarea nivelului tehnologic şi scăderea tarifelor. Totodată, PLDM va susţine informatizarea şi asigurarea serviciilor electronice în domeniile sistemelor de asigurări şi sănătate, calităţii mediului, serviciilor publice, fondurilor culturale. Vom susţine dezvoltarea comerţului electronic, a sistemelor electronice de plată a impozitelor şi taxelor locale, serviciilor comunale. Vom dezvolta extinderea serviciilor Internet cu minimizarea costurilor acestora.

Modernizarea şi instalarea staţiilor telefonice cu extinderea reţelelor de telefonie bazate pe tehnologii moderne (fibre optice, satelit). Totodată, va fi stimulată iniţiativa privată în radio-televiziunea locală şi creşterea concurenţei la astfel de servicii. Vom promova dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor, inclusiv prin lansarea unor astfel de afaceri în cadrul business incubatoarelor.

PLDM va susţine modernizarea tehnologiilor serviciilor poştale concomitent cu creşterea calităţii şi siguranţei trimiterilor poştale.

10.4. Accesul la locuinţe

PLDM va promova simplificarea prevederilor normativ-legale privind atribuirea terenurilor de pămînt pentru construcţia locuinţelor, proiectarea, coordonarea proiectelor, eliberarea autorizaţiilor de construcţie în vederea optimizării lor, asigurînd transparenţa şi claritatea procedurilor pentru toate tipurile de beneficiari.

PLDM va susţine dezvoltarea pieţei ipotecare prin îmbunătăţirea cadrului legal-normativ în domeniu, atragerea investiţiilor. PLDM va acorda o atenţie sporită susţinerii financiare a tineretului angajat în instituţiile din sfera bugetară, contribuind la reducerea cheltuielilor suportate de aceşti tineri prin acoperirea ratei dobînzii bancare la creditele acordate tinerelor familii în aceste scopuri.

Totodată, relansarea construcţiei de locuinţe va fi bazată şi pe un proces general de dezvoltare a activităţii de construcţii, avînd ca rezultat crearea de noi locuri de muncă, de promovare a producătorilor autohtoni de materiale de construcţii, de diminuare a costului construcţiilor, de întărire a disciplinei în construcţii. PLDM va utiliza toate pîrghiile pentru sprijinirea, încurajarea şi stimularea investiţiilor private.

PLDM va iniţia dezbateri asupra modificării actelor legislative şi normative, care să contribuie la dezvoltarea diferitor forme de organizare a activităţii în domeniul construcţiei (exploatarea, renovarea, reconstrucţia capitală, modernizarea fondului locativ).

PLDM îşi va concentra eforturile spre perfecţionarea reglementărilor tehnice de proiectare, execuţie şi utilizare în construcţii, în vederea creşterii siguranţei şi confortului cetăţeanului. O atenţie specială se va acorda revizuirii criteriilor de performanţă a cerinţelor de calitate şi reglementărilor tehnice de proiectare, de execuţie pentru reabilitarea termică a construcţiilor existente. În acelaşi timp, toate reglementările tehnice vor fi armonizate cu legislaţia europeană în domeniul construcţiilor.

Reabilitarea fondului existent de locuinţe va fi realizată printr-un program de măsuri administrative şi fiscale pentru stimularea renovărilor şi modernizărilor, menite să pună în siguranţă exploatarea fondului locativ construit, să crească confortul celui existent. Aceasta în opinia PLDM va fi realizat prin proiecte concrete, susţinute direct sau indirect de către autorităţile publice şi sectorul de afaceri.


11. Dezvoltare regională

11.1. Consolidarea dezvoltării regionale

PLDM pledează în favoarea dezvoltării locale durabile şi a celei regionale echilibrate, orientată spre reducerea disparităţilor, revitalizarea zonelor defavorizate; prevenirea producerii de noi dezechilibre; corelarea politicilor regionale cu cele sectoriale; promovarea mecanismelor economiei de piaţă în toate regiunile de dezvoltare, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice durabile. Totodată, în Republica Moldova se impune trecerea de la regiuni funcţional-economice la cele administrative, după exemplul ţărilor est-europene care au aderat la UE.

PLDM optează pentru aplicarea principiilor europene în domeniul dezvoltării regionale. În acest sens, Fondul Naţional de Dezvoltare Regională (cu alocarea minimă de 2% din bugetul de stat), urmează a fi administrat în mod transparent de Agenţia Naţională de Gestiune a FNDR, care va susţine proiecte regionale (infrastructură, economie, mediu, turism), în bază de concurs deschis şi la recomandarea Consiliilor Regionale de Dezvoltare.

Agenţiile de Dezvoltare Regională, ca structuri ale Consiliilor de Dezvoltare Regională, urmează a fi create ca entităţi necomerciale. În acest context, PLDM optează pentru creşterea capacităţii regiunilor din punct de vedere instituţional, financiar şi decizional.

11.2. Politici eficiente pentru zone defavorizate

PLDM consideră necesară stabilirea prin acte normative a noţiunii de Zonă defavorizată, a criteriilor de desemnare a acestora şi cartografierea lor.

Pentru reducerea disparităţilor regionale, urmează a fi aplicate mecanisme transparente de transfer din fondurile speciale: a) Transferuri cu destinaţie specială, pentru îndeplinirea funcţiilor delegate, exercitate de către organele APL în numele autorităţii centrale. b) Transferuri de mijloace financiare pentru nivelarea disparităţilor regionale excesive.

Totodată, pentru eradicarea disparităţilor regionale, PLDM va susţine implementarea sistemului de acordare a microcreditelor atribuite întreprinderilor mici cu mai puţin de 10 angajaţi şi şomerilor sau persoanelor fizice care vor să înceapă o activitate independentă (mai ales în domeniul serviciilor), dar care nu pot accesa credite bancare. Totodată, în vederea dezvoltării regionale, PLDM va stimula implementarea de programe pentru educarea spiritului antreprenorial al cetăţenilor şi va milita pentru promovarea oportunităţilor de cooperare transfrontalieră pro-activă cu regiunile de dezvoltare din statele membre ale UE.

PLDM pledează pentru introducerea instrumentului de plăţi directe pentru populaţia rurală defavorizată şi pentru familiile tinere. Plăţile directe presupun că plata unei sume de bani/acordarea unor facilităţi se face către persoanele care întrunesc condiţiile de apartenenţă la o categorie socială, fără a lua în considerare alte cerinţe. Acordarea unor indemnizări sociale lunare pentru gospodăriile casnice aflate în sărăcie absolută.

Totodată, PLDM consideră necesară îmbunătăţirea serviciilor sociale pentru grupurile dezavantajate, promovarea echităţii şi integrării sociale, crearea serviciilor mobile de asistenţă socială, centre de plasament, centre de zi pentru grupurile dezavantajate.

11.3. Dezvoltare urbană modernă

PLDM consideră necesară reorientarea politicilor publice de dezvoltare a oraşelor spre o abordare integrată prin intermediul Strategiei de Dezvoltare Urbană. PLDM va susţine elaborarea, conform metodologiei europene, a Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, urmează să stea la baza elaborării strategiei naţionale de dezvoltare regională (pentru perioada 2011–2018). Conceptul „Polurilor regionale de dezvoltare” urmează să fie principiul de bază al PATN şi al politicii de dezvoltare regională.

PLDM va promova perfecţionarea cadrului normativ care reglementează elaborarea Planurilor Urbanistice Generale şi asigurarea consultării cetăţenilor în acest proces. Dezvoltarea statisticii naţionale în vederea colectării şi publicării datelor statistice de dezvoltare social-economică la nivelul oraşelor.

PLDM consideră necesară prioritizarea investiţiilor publice în infrastructura fizică şi economică a oraşelor. În aşa mod, investitorii privaţi vor primi semnale clare pentru planificarea localizării investiţiilor în afara mun. Chişinău. Totodată, emigranţii din Moldova vor avea o alternativă Chişinăului (în cazul deciziei de re-întoarcere în patrie) şi investiţiilor în locuinţe sau afaceri mici şi mijlocii.

PLDM pledează pentru crearea şi dezvoltarea sistemului de facilităţi pentru investitorii străini şi autohtoni care vor decide să localizeze investiţiile în oraşe-poli de dezvoltare regională. Aceasta, în viziunea PLDM, va fi realizat prin investiţii publice în infrastructură şi pregătirea specialiştilor din bani publici. Pe această bază vor fi create parcuri industriale şi zone economice în toate oraşele identificate ca poli de creştere regională.

PLDM va promova consolidarea capacităţii oraşelor spre realizarea unor cooperări eficiente la nivel de proiecte de infrastructură, economie regională, cultură pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii. Dezvoltarea reţelei de poli de creştere şi abordărilor inter-sectoriale vor contribui la consolidarea coeziunii regionale, asigurînd sinergia eforturilor spre crearea noilor avantaje comparative ale oraşelor.


12. Renaşterea satelor

12.1. Reperele de bază ale dezvoltării rurale

Republica Moldova reprezintă o ţară cu un puternic aspect al dezvoltării rurale. Acest fapt presupune perfecţionarea politicilor în acest domeniu. În viziunea PLDM, întregul set de politici publice trebuie orientate spre creşterea nivelului de trai în zona rurală, cu asigurarea siguranţei şi securităţii alimentare a Republicii Moldova, protejarea patrimoniului natural şi cultural al zonelor rurale.

PLDM pledează pentru modernizarea politicilor publice de dezvoltare rurală. Aceasta presupune respectarea şi folosirea principiilor europene de dezvoltare rurală: principiul dezvoltării durabile, participativ, al contribuţiei, principiile bunei vecinătăţi şi parteneriatului, al autonomiei locale. Din ele derivă asocierea primăriilor pentru consolidarea capacităţilor de negociere cu guvernul pentru fondurile destinate dezvoltării rurale, asigurarea transparenţei activităţilor şi cheltuielilor publice locale şi atragerea sătenilor în activităţi comunitare.

PLDM consideră că dezvoltarea zonei rurale trebuie realizată în contextul transformării gospodăriilor ţărăneşti de subzistenţă în ferme familiale prospere de tip european. Fermele familiale produc pentru piaţă şi funcţionează în parteneriat cu industria prelucrătoare, prin realizarea clusterilor. Concomitent cu aceasta, este necesar de a dezvolta sistemul de ocupaţii neagricole, cu modernizarea cît mai rapidă a infrastructurii sociale, tehnico-edilitare, transport şi telecomunicaţii în zona rurală.

PLDM optează pentru instituţionalizarea colaborării permanente a administraţiei cu organizaţiile profesionale, sindicale, patronale şi civice din domeniile agriculturii şi dezvoltării rurale. Pentru punerea în practică a acestor acţiuni se prevede creşterea fondurilor bugetare pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

12.2. Dezvoltarea şi susţinerea fermelor familiale

PLDM va urmări redirecţionarea politicii agrare către un nou grup ţintă - gospodăriile ţărăneşti specializate, de tip familial, pentru susţinerea lor. Transformarea gospodăriilor ţărăneşti în ferme familiale, viabile economic, va fi susţinută prin programe de investiţii pentru agricultură (utilaje, construcţii zootehnice, sere, unităţi de colectare şi/sau prelucrare a produselor agricole şi altele) şi prin înfiinţarea în zona rurală a serviciilor şi întreprinderilor complementare agriculturii sau a celor ce valorifică resursele locale şi tradiţiile (agro/ecoturism, meşteşuguri/artizanat, alte IMM-uri, sprijinirea tendinţelor de „neoruralism”).

PLDM va promova realizarea unui parteneriat cu participarea fermierilor, băncilor, societăţilor de asigurări şi instituţiilor statului. În acest context, vom asigura susţinerea financiară a creditării rurale pe termen lung printr-un sistem funcţional de garantare a creditelor pentru ţărani, cu o perioadă realistă de graţie pentru rambursarea creditelor, prin micro-proiecte cu contribuţii proprii reduse. În acelaşi sens, vor fi susţinute asigurările agricole pentru cazuri de calamităţi sau alte fenomene de forţă majoră.

12.3. Perfecţionarea mecanismelor de dezvoltare a agriculturii

Avînd în vedere experienţa UE în agricultură şi dezvoltare rurală, este necesară implementarea unei politici unice prin asigurarea managementului integru al spaţiului rural. De aceea, PLDM va pleda pentru crearea ulterioară a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Legislaţia privind dezvoltarea şi finanţarea rurală va avea un caracter integrat, iar elaborarea unor documente de dezvoltare regională şi locală va avea un efect pozitiv şi durabil numai în cazul cînd autorităţile publice locale vor avea o reală autonomie locală.

PLDM va susţine crearea unui cadru legal adecvat pentru dezvoltarea prioritară a gospodăriilor ţărăneşti de tip familial şi al întreprinderilor mici şi mijlocii în localităţile rurale pentru asigurarea cu locuri de muncă, obţinerea de venituri suplimentare de către populaţia activă, minimizînd exodul acesteia peste hotare.

PLDM va opta pentru modificarea unor componente ale politicii agrare: subvenţionarea prioritară a activităţilor agricole prin majorarea resurselor financiare şi redistribuirea subvenţiilor de la procesatorii de materii prime agricole către agricultori; îmbunătăţirea cadrului legal privind delimitarea tipurilor de activităţi efectuate de gospodăriile ţărăneşti; asigurarea drepturilor de proprietate asupra valorilor locale.

O altă prioritate a PLDM - reabilitarea sistemului de irigare pentru reducerea dependenţei productivităţii agricole de condiţiile climaterice, contribuind la stabilizarea activităţii agricultorilor. În acest context, PLDM va opta pentru construcţia sistemelor noi de irigare şi reabilitarea celor existente. Încurajarea creării asociaţiilor şi cooperativelor de fermieri pentru gestionarea şi întreţinerea durabilă a sistemelor de irigare.

PLDM va susţine formarea unor noi unităţi de infrastructură a pieţei produselor agricole şi modernizarea celor existente. Promovarea standardelor de calitate şi a tehnologiilor avansate pentru producţia agricolă şi procesarea acesteia. Modernizarea serviciilor de informare şi consultanţă în agricultură, cu crearea centrelor informaţionale şi de diseminare a măsurilor de protecţie a plantelor şi solurilor.

Dezvoltarea centrelor de consultanţă agricolă în calitate de unităţi în serviciul ţăranilor prin dezvoltarea lor ca mărime şi prin extinderea atribuţiilor lor. PLDM consideră necesară organizarea profesional-sindicală şi cooperatistă a gospodăriilor ţărăneşti, pentru susţinerea şi promovarea intereselor ţăranilor.

12.4. Diversificarea activităţilor economice din spaţiul rural

PLDM va acţiona pentru organizarea şi asigurarea funcţionalităţii şi stabilităţii pieţelor agricole (burse de mărfuri, intervenţii de piaţă, consilii de produs), asigurarea de condiţii economice şi de susţinere apropiate cu ceilalţi concurenţi din piaţa agricolă europeană, susţinerea echilibrului de dezvoltare între sectorul zootehnic şi cel vegetal, precum şi între acestea şi sectorul de prelucrare industrială a produselor agricole

De asemenea, se va sprijini dezvoltarea agriculturii ecologice şi a altor activităţi care valorifică avantajele şi tradiţiile locale (produse naturale, produse tradiţionale cu origine controlată, cultura plantelor medicinale şi aromatice, producerea de biocombustibili etc.). Se vor asigura programe intensive de instruire profesională, înfiinţarea punctelor de informare în şcolile săteşti (inclusiv cu acces la Internet), subvenţionarea de loturi demonstrative, extinderea consultanţei în domeniul dezvoltării rurale, susţinerea cercetărilor în domeniul agricol.

Patrimoniul istoric şi cultural, precum şi atracţiile naturale, cum ar fi izvoarele minerale, rîuri şi zone protejate, combinate cu ospitalitatea populaţiei, tradiţia de producere a vinului şi localizarea geografică favorabilă pot fi catalizatori pentru dezvoltarea turismului. Totodată, angajamentele în domeniul turismului rural, agro-turismului deschid oportunităţi pentru implicarea gospodăriilor individuale în valorificarea ofertei turistice existente. Extinderea „Drumului vinului” prin includerea producătorilor de vinuri de casă selectaţi şi oferta turistică existentă va amplifica oportunităţile zonelor rurale de a obţine venituri suplimentare din activităţi non-agricole. În acest context, PLDM va susţine şi promova dezvoltarea turismului rural prin reorientarea şi liberalizarea activităţii turistice, atragerea investitorilor autohtoni şi străini în dezvoltarea afacerilor în turism, crearea mecanismelor (inclusiv bugetar-fiscale) a dezvoltării mai multor forme de turism, dezvoltarea dinamică şi susţinută a turismului ca industrie.

12.5. Modernizarea infrastructurii rurale

Criza economică a avut un impact negativ major asupra condiţiilor de viaţă în ariile rurale. Ca urmare, în majoritatea satelor lipsesc utilităţile publice. În acelaşi timp, infrastructura culturală şi socială a fost asigurată şi sprijinită la un nivel minim. Bugetele locale austere nu pot menţine starea normală a infrastructurii, de aceea ea se află într-o stare precară. Aceasta afectează calitatea vieţii în sate şi reduce oportunităţile pentru dezvoltarea activităţilor economice.

PLDM consideră necesară elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii Rurale, care va include: modernizarea infrastructurii sociale (şcoli, grădiniţe, spitale); construcţia şi reparaţia drumurilor din spaţiul rural; modernizarea sistemelor de apeduct şi canalizare; renovarea sistemelor de salubrizare; modernizarea reţelei de telecomunicaţii; construcţia de gazoducte în dependenţă de potenţialul şi perspectiva de dezvoltare a satului. Programul se va baza pe analize şi studii economice speciale şi pe rezultatele consultării populaţiei din zonele rurale. Resursele necesare pentru realizarea acestui program complex vor fi formate din mijloacele bugetului de stat, FNDR, granturi, împrumuturi externe.

PLDM va contribui la crearea unui mediu favorabil pentru diversificarea activităţilor în comunităţile rurale prin modernizarea infrastructurii. Aceasta va stimula participarea cetăţenilor prin contribuţii financiare, sporind coeziunea socială şi responsabilitatea civică faţă de unităţile de infrastructură publică.

12.6. Sprijinirea tinerilor şi categoriilor defavorizate

PLDM optează pentru crearea şi implementarea mecanismelor financiare publice pentru susţinerea familiilor tinere din mediul rural şi stoparea fenomenului depopulării satelor. Acest sprijin va include acordarea de burse pentru obţinerea unei specialităţi, un suport lunar pentru tinerii specialişti pe o perioadă de pînă la 5 ani, indemnizaţie unică pentru căsătorie, acordarea şi achitarea creditului ipotecar în condiţii subvenţionate pentru tineri.

Se va reforma sistemul de pensii în agricultură (introducerea pensiei minime unice în agricultură şi majorarea pensiilor) şi se vor înfiinţa în zonele rurale cămine pentru persoanele solitare şi cele în etate.

PLDM va întreprinde acţiuni energice pentru creşterea nivelului de trai şi ridicarea prestigiului intelectualităţii satelor (educatori, învăţători, profesori, medici, specialişti agricoli, consultanţi şi alţii), prin sporuri salariale, sistem de premiere pentru activităţi şi rezultate deosebite etc. Se va sprijini dezvoltarea vieţii social-culturale şi se vor stimula valorile morale şi spirituale tradiţionale la sate.


13. Sănătate, protecţie socială, educaţie şi politici de tineret

13.1. Sistem eficient al ocrotirii sănătăţii

Obiectivul strategic de dezvoltare a sistemului de ocrotire a sănătăţii constă în menţinerea şi întărirea sănătăţii cetăţenilor cu respectarea caracterului social dominant al ocrotirii sănătăţii, cu un acces mai liber la asistenţă medicală prin luarea în considerare a posibilităţilor crescînde ale ocrotirii sănătăţii şi a dezvoltării propriei responsabilităţi a cetăţenilor pentru sănătatea lor. PLDM va încuraja iniţiativa privată în sistemul de ocrotire a sănătăţii, prin de-etatizarea acestui sector important.

În acelaşi timp, este necesară consolidarea rolului autorităţilor centrale în elaborarea politicii medicale naţionale şi promovarea schimbărilor din sistemul sănătăţii. Este necesară implementarea programelor de promovare a sănătăţii şi programelor din sfera sănătăţii publice, un rol aparte revenind celor de combatere a TBC şi HIV/SIDA.

PLDM pledează pentru o autonomie mai largă a instituţiilor medicale, de rînd cu îmbunătăţirea managementului acestor instituţii.

PLDM va perfecţiona principiile de finanţare de la buget a asigurărilor medicale prin realizarea trecerii treptate de finanţare a instituţiilor medicale pe principii de contract, în bază de concurs. Extinderea categoriilor persoanelor asigurate prin cuprinderea în sistemul de asigurări medicale obligatorii a unui număr cît mai mare de cetăţeni. În acelaşi timp, PLDM va opta pentru creşterea salariilor persoanelor angajate în sfera ocrotirii sănătăţii, pe baza principiilor de performanţă, arie geografică (în special mediul rural), stare familială şi vîrstă (susţinerea încadrării tinerilor în sistemul de ocrotire a sănătăţii).

PLDM va promova restructurarea sistemului de ocrotire a sănătăţii, crearea condiţiilor pentru reducerea cheltuielilor pentru acesta, consolidarea bazei tehnico-materiale cu dezvoltarea prioritară a sectorului de servicii medicale primare, instruirea continuă a medicilor. Este necesară extinderea reţelei staţionarelor de zi şi a practicii medicale de familie, precum şi asigurarea cu servicii medicale de urgenţă în toate localităţile ţării. PLDM va promova eradicarea morbidităţii, maladiilor şi invalidităţii infantile din Republica Moldova prin programe eficiente şi prioritare susţinute de stat, cu atragerea finanţărilor de la donatorii străini şi sectorul de afaceri autohton.

PLDM pledează pentru ameliorarea calităţii şi lărgirea pachetului de servicii medicale, acordate în cadrul programului unitar de asistenţă medicală obligatorie şi pentru elaborarea şi realizarea programelor de asistenţă medicală destinate grupurilor social vulnerabile ale populaţiei ţării.

Este necesară efectuarea sistematică a dispensarizării de masă a cetăţenilor, în primul rînd a copiilor şi a tinerilor pînă la 18 ani. Elaborarea şi implementarea în instituţiile de învăţămînt a programelor de profilaxie a fumatului, a consumului de băuturi alcoolice, a substanţelor narcotice şi psiho-active de către adolescenţi şi tineri este un imperativ.

PLDM pledează pentru elaborarea şi realizarea programului naţional de monitorizare sanitar-sociologică, mai ales în zonele cu risc sporit pentru sănătatea populaţiei, pentru monitorizarea aplicării actelor legislative, elaborate în baza Declaraţiei Europene de susţinere a drepturilor pacienţilor.

13.2. Protecţie socială în interesul cetăţeanului

În viziunea PLDM, cetăţenii Republicii Moldova au nevoie de un sistem de protecţie socială care să asigure un cadru eficient de securitate socială pentru cetăţenii care, din diferite motive, şi-au pierdut capacitatea de muncă. În acest sens, sistemul de protecţie socială necesită reforme care să asigure maximă eficienţă asigurărilor şi serviciilor sociale. Reformarea protecţiei sociale se va axa în egală măsură pe solidaritate socială, cît şi pe principiul echităţii, care va promova contribuţia bazată pe merite. Finalitatea sistemului de protecţie socială este oferirea unui spijin în conformitate categoriilor dezavantajate care, din diverse cauze (boală, vîrstă, accident, excluziune socială), şi-au pierdut capacitatea de muncă.

Astfel, pentru fortificarea unui sistem de protecţie socială echitabil şi eficient, PLDM va realiza un set de reforme la diferite niveluri:

Promovarea reformelor pentru eficientizarea şi stabilizarea financiară a fondurilor de asigurări sociale prin creşterea numărului de contribuabili, cuprinzînd în sistemul de evidenţă toate categoriile de angajaţi, inclusiv cele din agricultură. Pentru a atenua discrepanţa dintre contribuţiile angajaţilor în agricultură şi a primelor de care ei beneficiază, vor fi introduse codurile de evidenţă individuală a fiecărui contribuabil.

Elaborarea şi implementarea mecanismelor de testare individualizată a veniturilor, a nivelului de trai al tuturor categoriilor de cetăţeni, ceea ce va permite raţionalizarea sistemului de redistribuire a asigurărilor sociale. Pe această bază, introducerea schemei obligatorii de asigurare socială a angajaţilor din agricultură. În baza mecanismului de testare a veniturilor, asigurările sociale publice, în afara contribuţiei individuale, vor fi oferite doar categoriilor dezavantajate de cetăţeni care au muncit în agricultură.

Crearea mecanismului unic de constituire a sistemului de asigurări sociale, echitabil, fără privilegii acordate demnitarilor de stat sau altor categorii de cetăţeni. Aceasta va fi realizată prin anularea plăţilor primelor de asigurări sociale preferenţiale pentru foşti deputaţi, miniştri, demnitari de stat. Unificarea mecanismelor de pensionare pentru toate categoriile de angajaţi pentru a diminua efectul „distribuţiei inechitabile”. Mecanismele şi volumul plăţilor pentru asigurări sociale va fi bazat pe principiul transparenţei şi egalităţii. Acţiunile date vor încuraja încrederea contribuabililor în sistemul de pensionare din Republica Moldova.

Totodată, PLDM va reexamina sistemul de susţinere financiară a bătrînilor şi a persoanelor cu nevoi speciale în vederea creşterii volumului pensiilor şi ajutoarelor.

Introducerea complementară a fondurilor de pensii private. Este recomandabil ca sistemul de pensii din Republica Moldova să fie organizat din 3 componente de bază: sistemul de asigurări de stat existent; administrarea privată a unei părţi din contribuţia angajatului la componenta 1; fondurile de pensii private opţionale. Aceste schimbări pot ridica în mediu rata de înlocuire pe termen mediu cu 6-8%.

Pentru ca compensaţiile nominative, alte prestaţii sociale să aibă un efect de reabilitare asupra categoriilor de cetăţeni aflaţi în dificultate, PLDM va elabora programe unice de sprijin familial. Toate ajutoarele, compensaţiile sociale vor fi oferite în baza unui mecanism individual de diagnoză a nevoilor sociale.

Consolidarea capacităţilor în domeniul asistenţei sociale prin elaborarea hărţilor nevoilor sociale la nivel local, în baza cărora va fi elaborat programul pe termen lung privind crearea serviciilor profesioniste de asistenţă socială la nivel comunitar. Această abordare va permite evitarea instituţionalizării serviciilor de asistenţă socială şi crearea serviciilor sociale comunitare acolo unde este necesar. Promovarea asistenţei sociale profesioniste la nivel de comunitate, elaborarea unui mecanism de evaluare şi monitorizare a activităţii asistenţilor sociali la nivel de comunitate. Totodată, pentru evitarea cheltuielilor publice excesive aferente creării serviciilor de asistenţă socială, este necesar de promovat modificările legislative şi instituţionale cu referinţă la procurarea de către APL a serviciilor oferite de ONG-uri – introducerea mecanismului de contractare socială.

Reducerea maximă a numărului de copii din instituţiile rezidenţiale (case de copii, şcoli internat) prin transformarea instituţiilor rezidenţiale în case de tip familial, apropiate de condiţiile de viaţă ale colectivităţii, deschise spre comunitate. Pentru a stopa practica insituţionalizării copiilor, PLDM va opta pentru programe naţionale de promovare a plasamentului familial şi adopţiei. Vor fi elaborate programe de sprijin şi reintegrare socială a tinerilor care au împlinit 18 ani şi au ieşit din instituţiile de ocrotire rezidenţială.

13.3. Dezvoltarea culturii fizicii şi sportului

PLDM consideră necesară fondarea unei mişcări sociale de anvergură care să propage un mod de viaţă sănătos, prin implicarea instituţiilor sportive şi educaţionale, ONG-urilor, autorităţilor şi instituţiilor publice, donatorilor. În acest context, PLDM va contribui la elaborarea unui Program Naţional de dezvoltare a sportului şi a culturii fizice, care va include realizarea competiţiilor locale şi zonale la diferite ramuri de sport pe diferite categorii de vîrstă; campionate republicane între şcolile, liceele şi cluburile sportive pentru diverse categorii de vîrstă; jocuri sportive ale elevilor şi tinerilor; campionate republicane ale sportivilor invalizi; campionate republicane ale sportivilor veterani, etc.

Suplimentar la aceasta, PLDM va susţine iniţiativa privată pentru restabilirea, lărgirea reţelei de cluburi, secţii şi complexe sportive, reabilitarea terenurilor sportive, teritorii pentru odihna populaţiei cu unităţi de deservire (cafenele, centre de agrement). Totodată, PLDM va crea un sistem de facilităţi agenţilor economici pentru încurajarea investiţiilor în domeniul culturii fizice şi a sportului.

Sportul de performanţă reprezintă o modalitate de promovare a imaginii ţării pe plan internaţional. În acest context, PLDM va iniţia un amplu proces de reformare a sistemului şi mecanismului de susţinere a sportului de performanţă. Aceasta va fi realizată prin îmbunătăţirea activităţii structurilor sportive, federaţiilor şi cluburilor; aplicarea de măsuri comune cu ministerele pentru îmbunătăţirea activităţii cluburilor departamentale, creşterea nivelului de retribuire şi crearea sistemului de facilităţi pentru sportivi. În aşa mod, sportivii noştri vor fi cointeresaţi în atingerea unor performanţe cît mai mari la diferite evenimente sportive de talie regională, europeană şi mondială.


14. Dezvoltarea capitalului uman

14.1. Renaşterea prin educaţie

PLDM consideră că educaţia este primordială pentru redresarea economică şi socială a Republicii Moldova. PLDM pledează pentru ca domeniul educaţional să capete şi o dimensiune transversală a politicilor publice. Totodată, PLDM urmăreşte crearea unui pact naţional pentru o educaţie modernă şi europeană.

PLDM militează pentru reconsiderarea învăţămîntului secundar-profesional. Astfel, PLDM va susţine dezvoltarea acestuia prin renovarea infrastructurii, modernizarea curriculum-ului, formarea adecvată a cadrelor didactice şi prin impulsionarea creării de conexiuni dintre piaţa forţei de muncă şi instituţiile de învăţămînt secundar-profesional. PLDM va sprijini mecanismul de accesare continuă a nivelurilor de studii: de la nivelul secundar-profesional la nivelul superior.

Pentru susţinerea adecvată a domeniului educaţional, PLDM va promova dezvoltarea cadrului legislativ în concordanţă cu recomandările şi prevederile structurilor pan-europene, regionale şi comunitare din domeniul educaţional. În acest sens, PLDM va sprijini efortul de europenizare a educaţiei autohtone prin mărirea considerabilă a schimburilor de experienţă şi de promovare a practicilor de calitate. PLDM consideră că, pentru europenizarea educaţiei, este nevoie de o asumare independentă a prevederilor Agendei Lisabona.

PLDM va stimula promovarea educaţiei autohtone în spaţiul european prin mobilităţi academice şi de cercetare. PLDM propune relansarea parteneriatului strategic în domeniul educaţional şi de cercetare între Republica Moldova şi România. PLDM va face demersuri pentru crearea unui program regional de mobilităţi academice şi de cercetare în vederea democratizării şi europenizării regionale. La fel, PLDM va susţine implementarea unui program de stimulare a revenirii „ substanţei cenuşii” în Republica Moldova.

PLDM vede învăţămîntul superior ca fiind un pol de dezvoltare, de inovare şi de competitivitate a Republicii Moldova în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior. De aceea, PLDM consideră autonomia instituţională ca fiind indispensabilă pentru dezvoltarea învăţămîntului superior. Astfel, PLDM va pleda pentru acordarea autonomiei instituţionale în etape. PLDM va promova ideea că instituţiile de învăţămînt superior sînt organizaţii publice antreprenoriale, responsabile public pentru serviciile prestate. În acest sens, PLDM susţine crearea unui sistem de agenţii autonome: pentru acreditarea programelor de studii, pentru finanţarea programelor de studii şi de cercetare, pentru finanţarea mobilităţilor de studii şi de cercetare. PLDM va milita pentru reformarea procesului de admitere în sistemul de învăţămînt superior şi va susţine dezvoltarea unor programe adecvate de finanţare a activităţilor de studii prin acordarea de granturi şi credite preferenţiale garantate.

PLDM consideră că pilonul cercetării trebuie să redevină componenta instituţiilor de învăţămînt superior, iar rolul Academiei de Ştiinţe a Moldovei trebuie să fie diminuat considerabil. În acest sens, PLDM va sprijini amplificarea cooperărilor şi parteneriatelor în domeniul cercetării avansate cu instituţiile şi fondurile de cercetare din lume şi din spaţiul european.

PLDM va pleda pentru promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii şi va stimula valorificarea educaţiei nonformale şi informale. Totodată, PLDM va susţine iniţiativele de formare şi instruire alternativă şi integratorie a cetăţenilor Republicii Moldova, indiferent de vîrstă, sex, grup etnic, regiune de origine. În acest sens, PLDM consideră necesară crearea unei agenţii autonome de acreditare a programelor de formare continuă, nonformală şi alternativă şi de certificare a competenţelor şi aptitudinilor dobîndite.

14.2. Ştiinţă, cercetare şi activitate inovaţională

PLDM pledează pentru reformarea Academiei de Ştiinţe din Moldova, iar instituţiile de învăţămînt superior urmează să-şi consolideze componenta de cercetare prin intermediul ciclului de doctorat. Conform actelor normative adoptate la nivel comunitar în ceea ce priveşte sistemul european de învăţămînt superior, acesta este responsabil de educaţie, ştiinţă şi inovare. De aceea, pentru a deveni membri competitivi ai Spaţiului European al Învăţămîntului Superior, dar în acelaşi timp şi în Spaţiul European al Cercetării, sistemul de învăţămînt superior va trebui să înveţe cum să realizeze concomitent servicii de educaţie, cercetare şi inovare.

Ciclul de doctorat trebuie să devină un ciclu comun domeniului învăţămîntului superior şi al cercetării. De aceea, acesta trebuie sa reprezinte cu adevărat un liant dintre Spaţiul European al Învăţămîntului Superior şi Spaţiul European al Cercetării. Este evident faptul că o economie bazată pe cunoaştere nu poate deveni viabilă fără dezvoltarea şi consolidarea acestui liant.

Este necesară consolidarea şi depolitizarea sectorului academic prin promovarea unei autonomii veritabile. Aceasta se poate obţine inclusiv prin intermediul armonizării legislaţiei naţionale în domeniul învăţămîntului cu acquis-ul comunitar şi ajustarea sistemului educaţional din R. Moldova la prevederile Procesului de la Bologna. Acest lucru va conduce, pînă în 2010, la crearea Spaţiului European pentru Învăţămîntul Superior prin elaborarea unui sistem compatibil şi comparabil de certificare prin diplome şi acte de studii; definitivarea unei arhitecturi educaţionale în învăţămîntul superior, fundamentat pe cicluri de studii universitare; crearea şi implementarea unui sistem de credite transferabile; intensificarea mobilităţii studenţilor şi a cadrelor didactice; implementarea cadrului de cooperare privind asigurarea calităţii actului educaţional.

Pentru a atinge obiectivele de mai sus, universităţile Republicii Moldova trebuie să-şi valorifice potenţialul, iar rezultatul procesului educaţional şi de formare profesională să fie cuantificat la randamentul scontat. Învăţămîntul superior din Republica Moldova trebuie să pregătească forţă de muncă valorificată în spaţiul economic autohton şi integrabilă din punct de vedere profesional în spaţiul pieţei unice europene.

Republica Moldova trebuie să participe la cît mai multe programe de mobilitate. Comisia Europeana, prin intermediul unei vaste reţele instituţionalizate, dezvoltă mai multe instrumente specifice: programe tip cadru, programe sectoriale şi transversale, acţiuni şi iniţiative regionale ş.a. (de exemplu, pentru perioada financiară 2007 – 2013 se implementează Programul Integrat de Educaţie, Programul Erasmus Mundus, Programul Cadru 7 ş.a.). Sînt necesare programe de schimburi academice şi cu alte state, în primul rînd SUA şi Japonia.

14.3. Politici moderne de tineret

PLDM consideră că politica de tineret trebuie revitalizată, iar în acest domeniu rolul statului este de a stimula implementarea politicii de tineret. În acest sens, PLDM consideră ca fiind indispensabilă crearea unei agenţii autonome de sprijinire a iniţiativelor de tineret, iar bugetul alocat pentru acţiunile de tineret să crească. În acest sens, PLDM va urmări să sprijine ideea de cercetare comprehensivă a domeniului de tineret şi de elaborare a pachetelor de politici publice transversale adecvate specificului regional (de dezvoltare) şi naţional.

PLDM militează pentru intensificarea activităţilor de instruire nonformală şi alternativă şi de cooperare europeană în domeniul de tineret. În acelaşi timp, PLDM va susţine racordarea la programele comunitare şi globale de mobilităţi ale tinerilor prin participarea activă şi voluntară la acestea. PLDM sprijină ideea instituirii programelor de voluntariat comunitar cu participarea voluntarilor din statele europene.

PLDM este ferm convins că şansa Republicii Moldova de prosperare se bazează pe valorificarea celei mai de preţ resurse a ei – capitalul uman existent în ţară. Pentru buna creştere şi dezvoltare a acestui capital, PDLM va realiza acţiuni ce se vor baza pe principiul încurajării participării tinerilor în procesele decizionale şi în consolidarea proceselor democratice. Este necesar, de asemenea, de asigurat şanse egale tuturor tinerilor şi tinerelor de a se implica în dezvoltarea economică a ţării pentru a deveni agenţi ai schimbării. PLDM pledează pentru accesul nelimitat al tuturor adolescenţilor şi tinerilor la informaţii şi servicii, inclusiv la servicii educaţionale de calitate, indiferent de rasă, credinţă, naţionalitate, viziune politică, stare socială, loc de trai etc.

PLDM va promova implementarea de programe pentru adolescenţi şi tineri, orientate spre dezvoltarea deprinderilor lor de bază, cum ar fi capacitatea de a învăţa să-şi asume responsabilitatea pentru deciziile luate, de a depăşi problemele, de a-şi dezvolta aptitudini ştiinţifice, culturale, de a vorbi limbi străine, de a-şi dezvolta simţul iniţiativei şi antreprenoriatului. La baza politicilor de tineret promovate va fi educarea cetăţeanului liber şi activ, iar problemele de sănătate, educaţie, protecţie socială şi angajare în muncă ce afectează viaţa tinerilor vor fi abordate în special prin diverse tipuri de programe, acţiuni, care vor include:

Perfecţionarea cadrului legal pentru a facilita participarea tinerilor în luarea deciziilor la nivel comunitar şi naţional, precum şi a spori accesul la studii de calitate, a spori asistenţa statului pentru tinerii cu oportunităţi limitate; a implica tinerii în dezvoltarea micului business etc.

Promovarea programelor de participare şi cetăţenie democratică, care vor include accesul tinerilor la luarea deciziilor, educaţia pentru cetăţenia activă şi asocierea tinerilor pentru soluţionarea problemelor care îi afectează.

Dezvoltarea serviciilor calitative de informare, educaţie non-formală, timp liber, sănătate. Serviciile se vor dezvolta ţinînd cont de accesul nelimitat, calitatea înaltă şi respectarea confidenţialităţii şi interesului beneficiarilor. Autorităţile publice locale vor fi încurajate şi susţinute să creeze, în parteneriat cu tinerii şi organizaţiile de tineret, cluburi sportive, centre culturale, biblioteci electronice etc., care vor contribui la sporirea calităţii vieţii tinerilor şi accesului lor la informaţii, în special pentru tinerii din mediul rural şi oraşele mici.

Dezvoltarea programelor de educaţie pentru sănătate a adolescenţilor şi tinerilor. Se va pune un accent sporit pe conştientizarea de către tineri a necesităţii comportamentului sănătos, pe diminuarea consumului de alcool, tutun, prevenirea consumului de droguri şi preîntîmpinarea infectării cu HIV/SIDA

Programe de coeziune şi incluziune socială a tinerilor vor fi implementate pentru a facilita accesul tinerilor la viaţa profesională. Vor fi promovate programe de educaţie şi orientare profesională, de încurajare a angajatorilor pentru angajarea tinerilor profesionişti.

Crearea premisele de implicare a tinerilor în dezvoltarea economică a ţării. Se vor crea condiţii pentru dezvoltarea antreprenoriatului tinerilor prin oferirea de credite preferenţiale, facilităţi fiscale etc. Se vor crea condiţiile adecvate ca tinerii să devină şi generatori de locuri de muncă, să nu mai fie simpli consumatori ai acestor locuri.

Lansarea şi dezvoltarea programelor de construcţie a spaţiului locativ social pentru tinerii orfani care, după atingerea majoratului, devin persoane ale străzii, tinerii din familii social-vulnerabile şi alte categorii de tineri cu oportunităţi limitate.

Dezvoltarea programelor de susţinere a tinerelor familii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi educaţie a copiilor prin creditarea pentru procurarea sau construirea spaţiului locativ, acordarea de suport financiar pentru creşterea copiilor.

Instituirea fondului de creditare a tinerilor pentru studii în instituţiile universitare din ţară şi în universităţile europene. Înfiinţarea fondurilor de stat pentru susţinerea tinerilor dotaţi şi cointeresarea lor de angajarea în ţară după finalizarea studiilor

14.4. Dezvoltarea culturii

Cultura unei naţiuni reprezintă cartea de vizită a ţării. Oamenii de creaţie, colectivele artistice, colecţiile şi fondurile din patrimoniul cultural reprezintă o valoare, care ne obligă să fim prezenţi în cultura europeană cu un mesaj propriu. Acest patrimoniu trebuie să fie valorificat inteligent pentru promovarea spaţiului cultural naţional şi regional. În Republica Moldova, fiecare persoană trebuie să dispună de posibilitate pentru valorificarea creaţiei proprii, iar autorităţile publice trebuie să protejeze şi să dezvolte bunurile culturale pentru generaţiile viitoare. Pentru aceasta, PLDM va opta pentru politici hotărîte de conservare, dezvoltare şi valorificare a patrimoniului cultural şi vocaţiei artistice în beneficiul public.

Utilizarea eficientă a patrimoniului cultural

PLDM pledează pentru promovarea, împreună cu arhitecţii, savanţii şi populaţia a imaginii arhitecturale a localităţilor urbane şi rurale. Pentru aceasta, vom facilita organizarea concursurilor naţionale/internaţionale de selectare a proiectelor urbanistice de anvergură.

Restaurarea şi reabilitarea clădirilor şi ansamblurilor cu valoare de patrimoniu pe teritoriul localităţilor ce dispun de vast patrimoniu istorico-cultural. În perioada de tranziţie a Republicii Moldova, o parte însemnată din clădirile din multe localităţi au fost distruse. PLDM consideră acest fapt inadmisibil pentru că este o gravă încălcare a legislaţiei naţionale şi convenţiilor internaţionale, care intră în contradicţie cu viziunea europeană de valorificare a moştenirii istorice. Din aceste considerente, PLDM va oferi noi politici alternative dezvoltării zonelor istorice ale localităţilor ce dispun de potenţial cultural, istoric şi cultural. Pentru aceasta, va fi creat şi dezvoltat sistemul normativ-legal al parteneriatului public-privat (oferirea din partea autorităţilor publice a unor condiţii (legale) avantajoase pentru sectorul de afaceri în reabilitarea şi întreţinerea obiectivelor istorico-culturale. În aşa fel, antreprenorii vor fi încurajaţi la edificarea şi amenajarea în spaţiile istorice ale locaţiilor destinate activităţilor culturale, găzduirea de evenimente şi turişti.

PLDM va susţine realizarea unor programe concrete de protecţie, regenerare şi de valorizare a patrimoniului istoric şi cultural, în baza analizelor economice şi a studiilor de fundamentare. Totodată, fiecare cetăţean va fi informat despre valorile culturale care riscă să fie distruse sau înstrăinate.

Autorităţile publice trebuie să implementeze programe de dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor de cultură şi să asigure buna desfăşurare a activităţii colectivelor de creaţie. Pentru aceasta, sînt necesare proiecte de reabilitare a edificiilor, modernizarea echipamentului, asigurarea accesului la servicii etc. PLDM va opta pentru dezvoltarea parteneriatelor pentru atragerea fondurilor europene pentru restabilirea edificiilor de cultură, ghidîndu-ne de practica europeană de a atrage resurse financiare prin contribuţia comunităţii şi angajamente de valorificare a potenţialului uman de creaţie.

Păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor cultural-istorice

Fiecare cetăţean trebuie să beneficieze de drepturi de desfăşurare a activităţilor artistice, dezvoltării creaţiei în funcţie de propriile interese şi capacităţi şi de valorificarea bunurilor culturale. În acest context, PLDM pledează pentru asigurarea libertăţii de expresie a oamenilor de creaţie prin mecanisme de stimulare multilaterală a activităţii acestora prin crearea unui sistem financiar funcţional, în special în zona rurală.

La fel, PLDM susţine interesele patrimoniale şi nepatrimoniale ale oamenilor de creaţie, colectivelor artistice, organizaţiilor şi instituţiilor de cultură.

PLDM va promova organizarea şi desfăşurarea manifestaţiilor culturale, ştiinţifice, universitare, sportive de rang internaţional. Pentru aceasta, vor fi realizate programe de reabilitare a edificiilor instituţiilor culturale pentru găzduirea evenimentelor naţionale, regionale sau internaţionale. Se vor elabora studii de fezabilitate pentru diversificarea ofertelor culturale ale localităţilor din Republica Moldova. PLDM va susţine şi promova elaborarea proiectelor investiţionale de extindere a capacităţilor locaţiilor culturale.

Totodată, se va încuraja diversificarea ofertei de servicii a instituţiilor de cultură, accesibile unui public larg. PLDM consideră necesară îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul susţinerii tinerelor talente şi promovării capacităţilor acestora prin diferite instrumente (burse, participarea la diferite concursuri, festivaluri).

Promovarea toleranţei interculturale şi interconfesionale

PLDM este promotorul programelor comune, proiectelor sociale, educaţionale, caritabile, de orientare socio-profesională şi formare continuă cu toate organizaţiile culturale ale diferitor etnii şi cu bisericile din ţară. PLDM încurajează educaţia interculturală şi religioasă în şcoli, inclusiv în contextul istoriei culturii şi cultelor, toleranţei interculturale şi interconfesionale.

În acelaşi timp, protecţia minorităţilor naţionale va fi realizată prin asigurarea posibilităţilor pentru manifestarea liberă şi deplină a tuturor minorităţilor, a respectării drepturilor omului, în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova de integrare europeană şi euro-atlantică. PLDM se va implica pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii ţării aparţinînd minorităţilor naţionale, astfel încît să se poată manifesta pe deplin în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei şi învăţămîntului, vieţii publice. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi la afirmarea identităţii etnice în rîndul populaţiei.

PLDM va sprijini construcţia lăcaşurilor noi pentru a le asigura cetăţenilor posibilitatea de a-şi satisface cerinţele spirituale. PLDM va contribui la sporirea rolului social al bisericilor. Totodată, va fi stimulată implicarea mai largă a enoriaşilor în prestarea serviciilor de voluntariat spitalelor, caselor de copii etc.

PLDM pledează pentru introducerea în şcoli a studierii religiei şi a istoriei religiei. În acest context, va fi dezvoltat dialogul cu reprezentanţii bisericilor.


15. Protecţia mediului natural

15.1. Cadrul politicilor de protecţie a mediului natural

În Republica Moldova există 3 provocări majore în legătură cu protecţia mediului înconjurător: (i) deşeurile solide, (ii) apele reziduale şi (iii) eroziunea solului. Prima necesită crearea unei infrastructuri corespunzătoare pentru prelucrarea deşeurilor solide. Aceasta poate demara cu acţiuni axate pe închiderea gunoiştilor neautorizate, urmată de dezvoltarea unei sistem eficient de colectare a deşeurilor în sate pentru a preveni apariţia din nou a acestor gunoişti.

Apele reziduale reprezintă o altă problemă serioasă de mediu, în particular în zonele rurale. În majoritatea satelor nu există sisteme de canalizare, iar în majoritatea localităţilor urbane acestea, de asemenea, sînt în stare critică. Apele reziduale din gospodării şi ferme pătrund fără epurare în sol şi poluează apele subterane, izvoarele, rîurile şi lacurile. Nu există o analiză complexă a stării sistemelor regionale de canalizare şi efectele negative ale acestora asupra mediului. Un studiu de fezabilitate axat pe dezvoltarea noilor sisteme de canalizare şi renovare a celor existente va crea o bază pentru abordarea sistematică şi de lungă durată a acestei probleme, determinînd acţiunile respective.

Al treilea element important pentru protecţia împotriva degradării mediului implică tratarea solurilor erodate şi prevenirea formării ravenelor. Aceste acţiuni trebuie iniţial realizate în centrele raionale, contribuind la o utilizare mai eficientă a pămîntului (în agricultură) şi la dezvoltarea altor activităţi economice, cu îmbunătăţirea situaţiei în domeniul securităţii în zonele afectate de mişcarea şi eroziunea solurilor.

15.2. Dezvoltarea cadrului juridic şi regulatoriu în domeniul mediului

PLDM consideră necesară elaborarea unei legi-cadru în domeniul protecţiei mediului, care ar dezvolta domeniile sectoriale (apă, aer, arii protejate ş.a.) şi s-ar baza pe probleme particulare (răspunderea de mediu), iar Ministerul de resort trebuie să elaboreze instrumente instituţionale care să contribuie la folosirea şi protejarea resurselor mediului, pe baza principiilor dezvoltării durabile, cu implementarea măsurilor de reducere a poluării în economie.

Este absolut necesară aplicarea dreptului apei în celelalte politici publice, în contextul dezvoltării unui demers integrat şi multilateral. Abordarea integrată se referă şi la celelalte politici publice, precum cele aferente industriei şi sănătăţii, cum ar fi reglementările privind răspunderea pentru produsele chimice (REACH). Ar fi necesară demararea unor acţiuni chiar acolo unde sectoarele sînt mai dificile, cum ar fi calitatea aerului şi schimbările climaterice, managementul deşeurilor, calitatea apei potabile, controlul poluării industriale etc. De asemenea, este necesară implementarea prevederilor Convenţiei de la Aarhus, promovînd astfel principiile transparenţei în activităţile de mediu.

În acelaşi timp, PLDM va susţine încheierea acordurilor cu companiile private privind responsabilitatea corporativă în domeniul calităţii şi protecţiei mediului natural

15.3. Apă potabilă calitativă şi deşeuri reciclate

Dacă pentru o perioadă îndelungată guvernările precedente au neglijat totalmente problemele legate de protecţia mediului ambiant, atunci creşterea poluării mediului, impactul asupra sănătăţii cetăţenilor şi fenomenele extreme în natură devin atît de evidente încît se impune elaborarea şi implementarea unor politici publice care să amelioreze situaţia gravă în domeniu.

Este imperativă modernizarea infrastructurii de mediu: gospodărirea apei, managementul deşeurilor, sistemele de termificare, conservarea biodiversităţii şi prevenirea riscurilor legate de dezastrele naturale. Cele mai semnificative investiţii trebuie să fie făcute în realizarea şi reabilitarea infrastructurii specifice de mediu: staţii de tratare a apei potabile, staţii de epurare a apelor uzate, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, depozite de deşeuri ecologice. Este necesară construcţia urgentă a trei staţii de epurare biologică la Soroca, Rezina şi Criuleni, dar şi reconstrucţia celei de la Chişinău. Reciclarea deşeurilor reprezintă în continuare o problemă, deoarece nu există mecanisme de reciclare, iar deşeurile, în cele mai frecvente cazuri, sînt aruncate în gropile de gunoi. Realizarea prevederilor Programului naţional de alimentare cu apă şi canalizare va conduce şi la atingerea Obiectivelor Mileniului – creşterea de 2 ori, pînă în 2015, a numărului populaţiei care are acces liber la apa potabilă calitativă.

Pericolul poluării la distanţe mari a aerului atmosferic cu emisii toxice provenite de la întreprinderile industriale şi transport, deversărilor de ape uzate insuficient epurate sau netratate în corpurile acvatice curgătoare trebuie să conducă la consolidarea structurilor şi procedurilor necesare pentru evaluarea impactului asupra mediului, inclusiv în context transfrontier, implementarea prevederilor Convenţiei ESPOO privind evaluarea impactului de mediu fiind un pas absolut necesar în acest domeniu. De asemenea, trebuie finalizate planurile privind deşeurile lichide şi poluanţii organici persistenţi, inclusiv cu susţinerea donatorilor externi, în vederea eliminării stocurilor respective, reducîndu-se astfel impactul substanţelor toxice asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.

În pofida costurilor mari pentru protecţia mediului, este posibil de găsit surse de finanţare, în primul rînd din partea Comisiei Europene. De asemenea, este necesară implementarea proiectelor concrete de asistenţă tehnică şi investiţii în baza Acordurilor bilaterale de colaborare în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor cu statele-membre ale UE, dezvoltarea parteneriatelor publice-private, în special în ceea ce priveşte managementul integrat al deşeurilor.

15.4. Administrarea eficientă a fondului forestier

În domeniul silviculturii, PLDM optează pentru reorganizarea activităţii AS „Moldsilva” în vederea optimizării structurii organizatorice, desconcentrării funcţiilor exercitate, transmiterii unor atribuţii sectorului privat. Concomitent cu aceasta, vor fi elaborate şi promovate mecanisme şi instrumente de administrare şi control bazate pe principiile economiei de piaţă. Corelarea structurilor de administrare cu organizarea amenajistică şi cadastralã pe unităţile de producţie existente şi ocoale silvice, indiferent de forma de proprietate. De asemenea, se va urmări . modernizarea sistemului informaţional al administraţiei silvice şi armonizarea sistemului de administrare silvicã şi control cu cel european.

PLDM pledează pentru extinderea suprafeţei pădurilor şi altor categorii de vegetaţie forestieră, inclusiv pe terenurile degradate, în afara fondului forestier. Sprijinirea realizării de plantaţii forestiere pe terenuri scoase din circuitul agricol în concordanţă cu cerinţele agriculturii durabile.
PLDM va susţine acţiunile de realizare a perdelelor de protecţie, a aliniamentelor şi a altor categorii de plantaţii forestiere, în afara fondului forestier.

15.5. Utilizarea durabilă a resurselor

PLDM va avea ca preocupare principală elaborarea politicilor publice privind protecţia şi conservarea naturii, a diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia pe baze ştiinţifice, acordîndu-se atenţie sporită speciilor de floră şi faună ameninţate cu dispariţia, precum şi celor cu valoare economică ridicată. În acelaşi timp, se va urmări ca reconstrucţia ecologică a unor sisteme deteriorate să contribuie la asigurarea unei stări favorabile de conservare a speciilor cu vulnerabilitate ridicată.

Dezvoltarea şi buna administrare a reţelei naţionale de arii protejate, în acord cu strategiile, politicile şi practicile puse în aplicare la nivel european şi internaţional; realizarea programului naţional de măsuri tehnice de evaluare şi finanţare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Cadru pentru Schimbări Climatice (1992) şi ale Protocolului de la Kyoto (1997). În context, PLDM va sprijini crearea reţelei de parcuri naţionale, în baza experienţei europene de gestionare eficientă a resurselor naturale.

15.6. Utilizarea potenţialului energiei renovabile

Republica Moldova este în totalitate dependentă de resursele energetice externe. Din acest motiv, capacitatea de utilizare a resurselor de energie regenerabilă poate fi benefică pentru securitatea sa energetică prin includerea acestora în circuitul economic al surselor locale de energie renovabilă.

Toate statele-membre ale UE au ambiţii mari în acest sens, iar Republica Moldova trebuie să se ţină în urma acestora, punîndu-şi drept obiectiv atingerea a 25% de energie renovabilă către 2013. Acest lucru este unul realizabil dacă vor fi elaborate şi implementate politici publice potrivite cu acordarea de facilităţi fiscale şi atragerea investiţiilor străine în acest sector important.

Din aceste considerente, PLDM consideră necesară înfiinţarea unităţilor de producere a energiei în baza biomasei, utilizarea energiei solare şi eoliene, instalaţii cu ciclu închis de utilizare a apelor, etc. Crearea şi utilizarea resurselor de energie regenerabilă va influenţa pozitiv asupra stării ecologice a ţării, oferind oportunităţi pentru lansarea unor noi activităţi economice. Aceasta va crea un teren propice pentru exersarea şi acumularea practicii de cooperare între afacerile private şi sectoarele învăţămînt/cercetare, în scopul facilitării dezvoltării economice. Aceste activităţi pot fi implementate prin următoarele intervenţii:
• Organizarea evenimentelor de informare şi sporire a conştientizării publice privind beneficiile utilizării resurselor de energie renovabilă.
• Promovarea “tehnologiilor prietenoase mediului” prin intermediul sectorului educaţional şi privat.
• Diseminarea şi promovarea experienţei de utilizare a energiei regenerabile (solară, eoliană, biomasa).
• Promovarea afacerilor private în acest domeniu.


Încheiere

PLDM reprezintă o nouă formaţiune politică din Republica Moldova, care promovează principiile şi valorile democratice, orientate spre atingerea bunăstării întregului popor prin liberalizarea economiei, reîntregirea ţării şi integrarea ei în spaţiul euro-atlantic.

PLDM este partidul unei noi generaţii de politicieni, specialişti de marcă în toate domeniile vieţii social-economice, devotaţi programului politic PLDM. Majoritatea membrilor PLDM au studii superioare şi stagieri peste hotare, dispun de o vastă experienţă profesională, fiind înalt apreciaţi în cercurile lor de activitate, cît şi de societate în general.

Baza succesului PLMD o constituie unitatea de idei şi soluţii, spiritul de iniţiativă, responsabilitatea şi profesionalismul, parteneriatul. La aceasta se adaugă prezentul program, care reprezintă documentul politic strategic care întruneşte toate iniţiativele şi ideile PLDM pentru realizarea intereselor principale ale ţării.

Prioritatea PLDM este de a se impune în opinia publică drept o forţă reală de rezistenţă contra abuzurilor puterii comuniste, drept o forţă politică în stare sa învingă inerţia, indiferenţa şi dezamăgirea cetăţenilor Republicii Moldova, oferind noi posibilităţi de participare a lor la viaţa publică. În acest context, PLDM este deschis spre cooperare pentru toate partidele şi formaţiunile politice care împărtăşesc ideile, principiile şi valorile promovate de PLDM.

PLDM îşi propune să devină în cel mai scurt timp un partid parlamentar. Vom participa la alegerile parlamentare şi locale ca o forţă politică importantă, oferind soluţii alternative şi viabile pentru progresul Republicii Moldova.

În toate acţiunile sale, PLDM va asculta şi consulta vocea cetăţenilor, oferind soluţii politic argumentate şi perspectiva dezvoltării durabile. PLDM propune societăţii un nou pact politic, în care cetăţeanul, cu nevoile şi aspiraţiile sale, să fie elementul central al acţiunii politice şi judecătorul permanent al eficienţei şi corectitudinii acesteia.

PLDM va promova sistematic integrarea tinerelor generaţii în formularea, realizarea şi asumarea deciziilor, cît mai aproape de rolul lor social esenţial. La fel, PLDM consideră necesară includerea mai activă a femeilor în sfera politică, economică şi socială, în conformitate cu practica ţărilor cu o democraţie şi economie avansată.
PLDM va intensifica activitatea de atragere de noi membri, reunificarea tuturor curentelor, mişcărilor social-politice şi partidelor de centru-dreapta, pentru ca forţa şi capacitatea PLDM să devină un factor important în asigurarea dezvoltării ţării şi bunăstării poporului.


Aşa să ne ajute Dumnezeu!

8 decembrie 2007, Chişinău