STATUTUL

Partidului Liberal Democrat din Moldova

    1.1.  „Partidul Liberal Democrat din Moldova” (în continuare Partidul) este format în baza asocierii benevole a cetăţenilor Republicii Moldova, fără deosebire de rasă, sex, origine etnică şi confesiune, având idealuri, doctrină şi scopuri comune.

    1.2.  Activitatea Partidului se desfăşoară pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în deplină conformitate cu Programul său şi cu prezentul Statut respectînd prevederile Constituţiei, şi ale legislaţiei în vigoare ce reglementează activitatea partidelor.

    1.3.  Partidul activează în conformitate cu principiile legalităţii, transparenţei, publicităţii, libertăţii si egalităţii în drepturi ale membrilor, precum si cu alte principii şi valori democratice universal recunoscute.

    1.4.  Partidul este persoană juridică din momentul înregistrării, dispune de patrimoniu, de conturi bancare, sigiliu, ştampilă, legitimaţii, blanchete şi emite carnete de partid pentru membrii săi. Forma organizatorico-juridică a partidului este – partid politic. Denumirea integrală a partidului este „Partidul Liberal Democrat din Moldova” iar denumirea prescurtată este „PLDM”.

    1.5.  Partidul Liberal Democrat din Moldova este un partid politic de centru-dreapta cu doctrină conservatoare, care militează pentru edificarea în Republica Moldova a statului de drept, democrat şi modern, în conformitate cu principiile generale ale Constituţiei Republicii Moldova.

    1.6.  Partidul militează pentru respectarea cu stricteţe a Constituţiei Republicii Moldova şi a legilor statului, a formei republicane de guvernământ, întărirea ordinii de drept, apărarea suveranităţii naţionale, asigurarea condiţiilor decente de trai, libera exprimare a voinţei politice a cetăţenilor, promovarea şi respectarea principiilor democraţiei, pluralismului politic şi al separaţiei puterilor în stat.

    1.7.  Partidul este deschis colaborării cu instituţiile publice, cu alte partide şi organizaţii social-politice, economice, precum şi cu organizaţii nonguvernamentale, religioase etc. din Republica Moldova şi de peste hotare. La decizia organelor sale competente Partidul poate întreţine legături internaţionale, cu încheierea unor acorduri de aderare la organizaţii internaţionale (europene şi mondiale), alte structuri.

    1.8.  La decizia organelor sale competente, Partidul se poate asocia în blocuri politice, uniuni, asociaţii, alianţe, cu respectarea prevederilor statutare şi legale.

    1.9.  Partidul pledează pentru oportunităţi egale pentru ambele genuri, promovând în proporţie de cel puţin 30 la sută reprezentarea în organele de conducere a componenţei de femei şi bărbaţi precum şi în listele de candidaţi pentru funcţii elective.

    1.10.  Simbolul propriu (permanent) al partidului politic „Partidul Liberal Democrat din Moldova” reprezintă un stejar secular, avînd o coroană larg ramificată, cu frunziş bogat, neregulat, tulpina viguroasă. Stejarul are la bază acronimul PLDM. Tulpina şi rădăcinile sînt de culoare cafenie, iar frunzişul de culoare verde. Stejarul are următoarea semnificaţie: vigoare, putere, temeinicie, rezistenţă, dăinuire. Simbolul stejarului se întrepătrunde cu istoria noastră naţională şi este legat de cele mai importante evenimente, creaţii şi ctitorii ale poporului nostru. Simbolul sub forma grafică alb-negru şi color se anexează.  

    1.11.  Sediul central al Partidului se află în municipiul Chişinău, str. Bucureşti nr.88. Prin derogare de la art. 4.63.1 din prezentul Statut, sediul poate fi schimbat prin hotărârea Biroului Permanent Central al Partidului.  
 


    2.1.  În activitatea sa, Partidul urmăreşte în exclusivitate obiective politice şi are ca scop principal accederea la putere în mod legal în vederea promovării principiilor democraţiei liberale în scopul edificării unui stat de drept, asigurării supremaţiei legii, libertăţii persoanei, democraţiei, pluralismului politic, a altor valori universal recunoscute.

    2.2.  Partidul pledează pentru:

      2.2.1. asigurarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul unui stat unitar şi independent;

      2.2.2. construirea unei societăţi liberale, în care fiecare cetăţean să se bucure de libertate şi de prosperitate;

      2.2.3. formarea şi promovarea unei noi elite politice responsabile de soarta ţării, formată din persoane necompromise şi necorupte;

      2.2.4. aplicarea condiţiilor de accedere în funcţiile publice în baza concursului pe criteriul pregătirii profesionale şi implementarea mecanismelor de responsabilizare a funcţionarilor publici;

      2.2.5. încurajarea procesului  de  renaştere  naţională,  combaterea   totalitarismului, precum şi tendinţelor reacţionare, militariste, separatiste şi şovine;

      2.2.6. edificarea statului de drept, în baza principiilor democratice, prin respectarea strictă a principiului separaţiei puterilor în stat;

      2.2.7. respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului, fără deosebire de rasă, sex, origine etnică, confesiune, opţiuni politice etc.;

      2.2.8. educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei şi încurajarea acestora de a participa la viaţa politică şi publică, precum şi la edificarea societăţii civile;

      2.2.9. eficientizarea activităţii organelor autorităţilor publice centrale şi locale,  pentru  accelerarea şi aprofundarea reformelor economico-sociale, în scopul asigurării bunăstării cetăţenilor;

      2.2.10. combaterea oricăror manifestări, totalitare şi antidemocratice, considerându-le drept pericol principal în calea dezvoltării societăţii;

      2.2.11. promovarea reformelor social-economice şi crearea unei economii de piaţă funţionale care să asigure bunăstarea societăţii;

      2.2.12. garantarea dreptului asupra proprietăţii private, stimularea iniţiativei private, în condiţiile economiei de piaţă;

      2.2.13. asigurarea independenţei justiţiei şi restabilirea încrederii în sistemul judiciar; integrarea Republicii Moldova în sistemul instituţiilor şi organizaţiilor politice internaţionale;

      2.2.14. diversificarea  relaţiilor  economice ale  Republicii Moldova în scopul   reducerii  actualei dependenţe economice şi energetice;

      2.2.15. promovarea unei politici de bună vecinătate prin stabilirea unui parteneriat strategic cu România şi Ucraina în vederea realizării intereselor naţionale ale Republicii Moldova;

      2.2.16. stabilirea unor relaţii politice şi economice pragmatice cu Federaţia Rusă;

      2.2.17. implementarea standardelor europene în domeniile politic, economic, juridic, social şi administrativ în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană;

      2.2.18. soluţionarea diferendului transnistrean având ca bază caracterul unitar şi indivizibil al statului;

      2.2.19. garantarea libertăţii presei, prin crearea unui cadru normativ adecvat funcţionării presei libere;

      2.2.20. asigurarea unor relaţii armonioase între comunităţile etnice şi religioase din Republica Moldova în baza standadelor internaţionale;

      2.2.21. dezrădăcinarea corupţiei şi a crimei organizate.

    2.3.  Pentru promovarea scopurilor sale, Partidul, în conformitate cu legislaţia în vigoare:

      2.3.1. informează opinia publică despre activitatea sa, propagă ideile, scopurile, obiectivele cuprinse în Program şi Statut, colaborează cu societatea civilă;

      2.3.2. dispune de mijloace mass-media proprii şi efectuează activităţi editoriale în condiţiile legii;

      2.3.3. organizează în condiţiile legii manifestaţii de masă, acţiuni de protest, întruniri publice, demonstraţii, adunări populare precum şi alte acţiuni publice;

      2.3.4. participă de sine stătător sau în coaliţie cu alte partide şi organizaţii social-politice la alegerile în organele reprezentative ale puterii de stat de toate nivelurile, precum şi la formarea organelor autorităţilor publice;

      2.3.5. participă activ, prin reprezentanţii săi, la conducerea statului;

      2.3.6. difuzează liber, prin mijloacele pe care le are la dispoziţie, informaţii despre activitatea sa;

      2.3.7. desfăşoară activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi economice ce rezultă direct din scopurile prevăzute în statut;

      2.3. 8. utilizează alte mijloace, permise de lege.   
      


    3.1.  Poate fi membru al Partidului orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate juridică deplină care potrivit normelor legale, are dreptul la vot.

    3.2.  Înscrierea în formaţiune se efectuează individual, în baza cererii personale, adresate în scris organizaţiei primare, în a cărei rază domiciliază solicitantul. In cazul în care la locul de trai nu există o organizaţie primară a Partidului, hotărârea despre primirea în rândurile Partidului este adoptată de către organizaţia ierarhic superioară. Aderând la partid persoana declară obligatoriu în scris dacă este sau nu membru al altui partid politic.

    3.3.  În cazul schimbării domiciliului, persoana respectivă este transferată la evidenţă în organizaţia primară, în a cărei rază se află noul domiciliu.

    3.4.  Nu poate fi membru al Partidului:

      3.4.1. persoana condamnată printr-o sentinţă de judecată irevocabilă pentru comiterea unei infracţiuni cu intenţie;

      3.4.2. persoana lipsită de drepturile politice;

      3.4.3. persoanele cărora, conform prevederilor legale, le este interzisă participarea la activităţi cu caracter politic.

    3.5.  Organizaţiile primare (locale) ale Partidului consemnează calitatea de membru, ţin evidenţa membrilor şi eliberează legitimaţii de modelul stabilit de Consiliul Politic Naţional.

        3.5.1. Membrii Partidului, recrutaţi în modul stabilit de lege pentru satisfacerea serviciului militar şi numiţi în funcţii incompatibile cu apartenenţa la partidele politice îşi suspendă, pe durata exercitării acestor funcţii, apartenenţa la Partid. Hotărîrea de suspendare sau de reluare a calităţii de membru de partid este adoptată de organizaţia primară în baza cererii personale depuse în formă scrisă.

        3.5.2. Persoana care şi-a suspendat apartenenţa la Partid nu poate alege sau fi aleasă în organele de conducere ale Partidului. Membrul de partid nu poate deţine două sau mai multe funcţii de conducere.

    3.6.  Calitatea de membru al Partidului încetează în următoarele cazuri:

      •  deces;

      •  renunţare;

      •  excludere;

      •  incompatibilitatea prevăzută de legislaţia în vigoare.

    3.7.  Cererea de renunţare se face în scris, sub semnătură şi se adresează preşedintelui organizaţiei primare din care face parte. Odată cu cererea de renunţare se va depune şi carnetul de membru al Partidului.

    3.8.  Excluderea se aplică în cazul unor abateri disciplinare grave, după cum urmează:

      •  în cazul încălcării în mod deliberat a prevederilor prezentului Statut, ale Regulamentelor interne, ale altor acte şi dispoziţii executorii interne ale partidului;

      •  în cazul nerespectării hotărârilor organelor de conducere ale Partidului, dacă au fost luate atitudini publice contrare politicii şi a strategiei generale ale Partidului;

      •  în cazul condamnării persoanei respective la o pedeapsă penală ori interzicerea exercitării drepturilor politice prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

      •  în cazul înrolării persoanei respective în activitatea altor partide sau organizaţii social-politice;

      •  altor abateri, dacă au fost prejudiciate interesele Partidului.

    3.9. Sancţiunea de excludere este înaintată şi aplicată de către preşedintele organizaţiei locale/teritoriale în baza hotărîrii adoptate de către Biroul Permanent teritorial.

    3.10.  Sancţiunea de excludere în privinţa membrilor care exercită funcţii în organele de conducere ale Partidului la nivel local şi teritorial, este înaintată şi aplicată de către Biroul Permanent teritorial şi respectiv Biroul Permanent Central în baza hotărîrii adoptate de către aceste organe.

    3.11.  În toate cazurile, persoana nominalizată spre a fi sancţionată va fi invitată să participe la şedinţa organului care propune şi care adoptă decizia de excludere. În cazul neprezentării, organul care propune sancţiunea sau care o hotărăşte, poate adopta hotărârea în lipsa  persoanei respective.  

    3.12.  Hotărârea de excludere se adoptă cu votul majorităţii membrilor organului ce decide excluderea şi se comunică celui sancţionat care, în termen de 15 zile de la data comunicării, dispune de dreptul de a o contesta în Curtea de Etică şi Arbitraj a Partidului.

    3.13.  Se consideră abateri mai puţin grave decât cele prevăzute în prezentul Statut:

      •  neparticiparea repetată şi nemotivată la şedinţele şi activităţile organului Partidului din care face parte;

      •  neîndeplinirea sarcinilor asumate sau insubordonarea faţă de organul de conducere al Partidului;

      •  încălcarea sau limitarea drepturilor altor membri ai Partidului, prevăzute de prezentul Statut;

      •  alte abateri.

    3.14.  În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare mai puţin grave, preşedintele organizaţiei locale/teritoriale propune, iar Biroul Permanent teritorial hotărăşte aplicarea uneia dintre următoarele sancţiuni disciplinare:

      •  avertisment în scris;

      •  retragerea din funcţie;

      •  suspendarea (pe cel mult un an) a calităţii de membru.

    3.15.  În  privinţa  sancţionării  membrilor  organelor  de  conducere  de  nivel   naţional, a deputaţilor şi a funcţionarilor din administraţia publică centrală, membri ai Partidului, Preşedintele Partidului propune:

      •  iar Biroul Permanent Central hotărăşte, pentru abateri mai puţin grave, aplicarea uneia dintre măsurile disciplinare prevăzute de prezentul Statut;

      •  iar Consiliul Politic Naţional hotărăşte, pentru abateri grave, excluderea din componenţa formaţiunii;

    3.16.  Sancţionarea Preşedintelui şi Prim-vicepreşedinţiilor Partidului pentru abateri mai puţin grave se aplică de către Consiliul Politic Naţional, la propunerea Biroului Permanet Central.  Sancţionarea Preşedintelui şi Prim-vicepreşedinţiilor Partidului pentru abateri grave se aplică de către Congresul Partidului, la propunerea Consiliului Politic Naţional.   

    3.17.  Membrul Partidului are următoarele drepturi:

      •  să-şi exprime liber opiniile în cadrul organelor de conducere ale Partidului;

      •  să aibă iniţiative politice şi posibilitatea de a le exprima şi de a le propune spre dezbatere în organele de conducere;

      •  să propage şi să promoveze scopurile şi sarcinile Partidului;

      •  să fie informat asupra activităţii organului din care face parte şi asupra hotărârilor organelor de conducere teritoriale şi centrale;

      •  să aleagă şi să fie ales în funcţii de conducere în Partid, să fie propus şi promovat în funcţii publice;

      •  să se retragă din Partid în modul stabilit;

      •  să beneficieze de protecţia Partidului şi a organelor sale de conducere în faţa atacurilor şi presiunilor politice de orice fel.

    3.18.  Orice limitare sau încălcare a acestor drepturi atrage răspunderea disciplinară a celor care se fac vinovaţi de abuz.

    3.19.  Membrului Partidului îi revin următoarele obligaţiuni:

      •  să cunoască şi să respecte prevederile Statului şi a regulamentelor interne;

      •  să cunoască Programul politic al Partidului şi să contribuie la promovarea principiilor acestuia;

      •  să respecte şi să îndeplinească hotărârile organelor de conducere şi ale Curţii de Etică şi Arbitraj;

      •  să participe la activitatea organului de partid din care face parte sau a organului de conducere în care a fost ales;

      •  să îndeplinească cu cinste şi demnitate mandatul primit în cazul delegării sau al participării, în numele Partidului, la exercitarea funcţiilor publice;

      •  să respecte drepturile altor membri ai Partidului;

      •  să plătească cotizaţia de membru.

    3.20.  Calitatea de membru al organului de conducere (colegial) al Partidului şi al organelor de specialitate încetează înainte de termen în caz de:

      •  absenţă fără motive întemeiate de la 3 şedinţe consecutive ale organului din care face parte;

      •  incompatibilitate a funcţiei;

      •  exludere din partid;

      •  demisie;

      •  deces.
      

      4.1.  Partidul se constituie în conformitate cu principiul teritorial şi cuprinde:

      •  organizaţii locale (primare) – săteşti, comunale, orăşeneşti, de sector al municipiului Chişinău;

      •  organizaţii teritoriale – raionale, municipale, ale unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special;

      •  organizaţia naţională.
 
    4.2. Organele de conducere ale Partidului sunt:

      4.2.1. la nivel de organizaţie primară: Adunarea Generală, Biroul Permanent Local şi  Preşedintele;

      4.2.2. la nivel de organizaţie teritorială: Conferinţa, Consiliul Politic teritorial, Biroul Permanent teritorial şi Preşedintele;

      4.2.3. la nivel naţional: Congresul, Consiliul Politic Naţional, Biroul Permanent Central şi Preşedintele.

      Organizarea la nivel local

    4.3.  Organizaţia locală (primară) se creează la locul de domiciliu şi trebuie să întrunească cel puţin cinci membri.

    4.4.  Organizaţiile comunale, orăşeneşti pot constitui în localităţile incluse în componenţa acestor unităţi administrative, organizaţii de sector care sunt părţi indispensabile ale acestor organizaţii.

    4.5.  Organul suprem al organizaţiei primare este Adunarea Generală.

    4.6.  Adunarea generală se convoacă după necesitate dar nu mai rar decît odată în an, de către Preşedintele organizaţiei, sau la cererea a 1/3 din membri.

    4.7.  Adunarea este deliberativă dacă la lucrările ei participă majoritatea membrilor organizaţiei.

    4.8.  Hotărârile Adunării se adoptă cu votul majorităţii a celor prezenţi. Hotărîrea privind alegerea preşedintelui se adoptă cu votul majorităţii membrilor organizaţiei primare.

    4.9.  Adunarea Generală are următoarele atribuţii:

      4.9.1. decide cu privire la constituirea organizaţiei;

      4.9.2. analizează şi decide asupra activităţii desfăşurate de organizaţie de la Adunarea generală precedentă;

      4.9.3. aprobă programul de activitate pentru perioada viitoare;

      4.9.4. alege pe o perioadă de doi ani Preşedintele, vicepreşedintele, Secretarul şi Biroul Permanent Local la organizaţiile care întrunesc mai mult de 60 de membri;

      4.9.5. propune spre aprobare/modificare Biroului Permanent Teritorial candidaţii/lista candidaţilor pentru alegerile în autorităţile publice locale pe teritoriul căruia activează;

      4.9.6. alege delegaţii la Conferinţa organizaţiei teritoriale;

      4.9.7. examinează şi ia decizii asupra tuturor chestiunilor ce ţin de activitatea organizaţiei.

    4.10. Preşedintele organizaţiei locale:

      4.10.1. exercită conducerea curentă a organizaţiei locale în perioada dintre Adunări, reprezintă Partidul în relaţii oficiale la nivelul respectiv;

      4.10.2. organizează desfăşurarea campaniei electorale în raza de activitate a organizaţiei respective;

      4.10.3. gestionează mijloacele financiare ale organizaţiei;

      4.10.4. asigură realizarea hotărârilor organelor de conducere ierarhic superioare;

      4.10.5. coordonează activitatea membrilor Partidului din autorităţile publice locale;

      4.10.6. aprobă cererile de înscriere în formaţiune.

      Organizarea la nivel teritorial (raional, municipal, al unităţilor administrativ-teritoriale cu statut special)

    4.11.  Organizaţiile teritoriale exercită funcţiile de organizare, coordonare şi asistenţă a activităţii organizaţiilor primare.

    4.12.  Organul suprem al organizaţiei teritoriale este Conferinţa teritorială. Delegaţii la Conferinţa teritorială se aleg de către organizaţiile locale, în baza normei de reprezentare stabilită de Consiliul Politic Teritorial.

    4.13.  Conferinţa teritorială se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decît o dată la doi ani, la propunerea Preşedintelui organizaţiei teritoriale, de către Consiliul Politic teritorial, sau la cererea a cel puţin 1/3 din organizaţiile locale.

    4.14.  Conferinţa teritorială este deliberativă dacă la lucrările ei participă majoritatea delegaţilor desemnaţi.

    4.15.  Hotărârile Conferinţei teritoriale se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor prezenţi.

    4.16.  Conferinţa teritorială are următoarele atribuţii:

      4.16.1. adoptă hotărâri pentru realizarea Programului, şi a Strategiei Partidului la nivel teritorial, inclusiv în campaniile electorale;

      4.16.2. alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani, Preşedintele organizaţiei, Consiliul politic teritorial şi Comisia de Cenzori;

      4.16.3. dezbate şi aprobă raportul preşedintelui organizaţiei şi Comisiei de Cenzori;

      4.16.4. alege delegaţi la Congres, conform normelor de reprezentare stabilite de Consiliul Politic Naţional;

      4.16.5. adoptă Regulamentul de activitate a  organizaţiei teritoriale

      4.16.6. poate delega unele atribuţii Consiliului Politic teritorial inclusiv atribuţia de alegere/revocare a preşedintelui organizaţiei;

      4.16.7. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute în prezentul statut.

    4.17.  Consiliul Politic teritorial organizează activitatea organizaţiei în perioada dintre Conferinţele teritoriale;

    4.18.  Numărul membrilor Consiliului Politic teritorial este stabilit de către Conferinţa teritorială.  

    4.19.  Şedinţele Consiliului sunt convocate după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în trei luni, de către preşedintele organizaţiei teritoriale, Biroul Permanent teritorial  sau la cererea a 1/3 din membrii Consiliului.

    4.20.  Şedinţele Consiliului sunt prezidate de preşedintele organizaţiei teritoriale.

    4.21.  Şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor aleşi.

    4.22.  Hotărârile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.  

    4.23.  Consiliul politic teritorial are următoarele atribuţii:

      4.23.1. convoacă Conferinţa teritorială, stabileşte norma de reprezentare a delegaţilor din organizaţiile locale;

      4.23.2. asigură realizarea hotărârilor conferinţelor teritoriale;

      4.23.3. realizează Programul şi hotărârile organelor superioare ale Partidului;

      4.23.4. alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani, vicepreşedinţii organizaţiei teritoriale,  membrii Biroului Permanent Teritorial şi Secretarul organizaţiei teritoriale;

      4.23.5. propune spre aprobare/modificare  Biroului Permanent Central candidaţii/lista candidaţilor la funcţia de consilier raional/municipal pentru alegerile în autorităţile publice locale pe teritoriul căruia activează;

      4.23.6. gestionează patrimoniul şi finanţele organizaţiei teritoriale;

      4.23.7. hotărăşte încorporarea în componenţa organizaţiei teritoriale a noilor organizaţii locale (primare) formate;

      4.23.8. cooptează noi membri ai Consiliului în limita stabilită de către Conferinţă.

      4.23.9. eliberează din funcţii înainte de termen membrii Consiliului, Biroului şi Comisiei Teritoriale de Cenzori în cazul prevăzut de statut;

      4.23.10. desemnează noi membri ai Comisiei Teritoriale de Cenzori în cazul încetării înainte de termen a mandatului deţinut;

      4.23.11. desemnează şeful Staff-ului  electoral în alegerile locale noi.

      4.23.12. stabileşte domeniile de coordonare a activităţii vicepreşedinţilor;

      4.23.13. aprobă bugetul organizaţiei teritoriale;

      4.23.14. adoptă Regulamentele de activitate pentru structurile organelor interne;

      4.23.15. exercită alte atribuţii delegate de către Conferinţă teritorială inclusiv atribuţia de alegere/revocare a preşedintelui organizaţiei.

    4.24.  Biroul Permanent Teritorial organizează activitatea curentă a organizaţiei în perioada dintre şedinţele Consiliului Politic teritorial.

    4.25.  Biroul Permanent este convocat lunar sau după necesitate, de către preşedintele organizaţiei teritoriale,  Consiliul Politic Teritorial sau la cererea 1/3 din membrii săi.

    4.26.  Şedinţele Biroului Permanent Teritorial sunt deliberative dacă la lucrări participă majoritatea membrilor săi.

    4.27.  Hotărârile se adoptă cu majoritatea de voturi a celor prezenţi.

    4.28.  Şedinţele Biroului Permanent Teritorial sunt prezidate de preşedintele organizaţiei teritoriale.

    4.29.  Biroul Permanent teritorial are următoarele atribuţii:

      4.29.1. adoptă hotărâri obligatorii spre executare de către organele primare;

      4.29.2. informează Consiliul Politic Teritorial asupra activităţii organizaţiei;

      4.29.3. asigură executarea hotărârilor organelor de conducere ierarhic superioare;

      4.29.4. elaborează bugetul organizaţiei teritoriale;

      4.29.5. examinează şi,  aprobă/modifică candidaţii/lista candidaţilor pentru alegerile în autorităţile publice locale pe teritoriul căruia activează

      4.29.6. exercită alte atribuţii potrivit prezentului Statut şi Regulamentului de activitate a  organizaţiei teritoriale.

    4.30.  Preşedintele organizaţiei teritoriale

      4.30.1. preşedintele organizaţiei teritoriale este ales/revocat, de către Conferinţa organizaţiei pentru o perioadă de doi ani.

      4.30.2. prin derogare de la pct. 4.30.1 preşedintele organizaţiei teritoriale poate fi ales/revocat de către Consiliul politic teritorial daca această atribuţie i-a fost delegată de către Conferinţa teritorială.

      4.30.3. hotărîrea privind alegerea/revocarea preşedintelui organizaţiei teritoriale se adoptă cu votul majorităţii membrilor aleşi.

      4.30.4. preşedintele organizaţiei teritoriale are următoarele atribuţii:

      •  reprezintă organizaţia în relaţiile cu membrii organizaţiei în teritoriu, cu organele de conducere ierarhic superioare, cu autorităţile publice din raza de acţiune, precum şi cu organizaţiile teritoriale ale altor partide.

      •  prezidează lucrările Conferinţei, şedinţele Consiliului Politic Teritorial şi şedinţele Biroul Permanent Teritorial.

      •  deschide subcont în bancă şi poartă răspundere pentru gestionarea acestuia;

      •  propune candidaturile vicepreşedinţilor şi a secretarului organizaţiei;

      •  pentru perioada de absenţă sau de imposibilitate a exercitării funcţiilor desemnează un vicepreşedinte pentru asigurarea interimatului.

    4.31. Secretarul organizaţiei teritoriale are următoarele atribuţii:

      •  elaborează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent teritorial structura şi statele de personal ale Aparatului organizaţiei;

      •  elaborează, coordonează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent teritorial politica de constituire şi consolidare de partid a structurilor primare;

      •  prezintă rapoarte Biroului Permanent teritorial privind activitatea structurilor Partidului la nivel teritorial;

      •  prezintă rapoarte Biroului Permanent teritorial privind evidenţa membrilor Partidului;

      •  semnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor organizaţiei teritoriale

      •  exercită alte atribuţii prevăzute de Statut.

    4.32.  Comisia de Cenzori teritorială

      4.32.1. este aleasă de către Conferinţă organizaţiei teritoriale şi compusă din cel puţin 3 membri. Componenţa numerică a Comisiei de Cenzori teritoriale este stabilită de Conferinţa organizaţiei teritoriale.

      4.32.2. efectuează controlul asupra activităţii de gestionare a fondurilor şi a patrimoniului organizaţiei teritoriale.

      4.32.3. activează în conformitate cu Regulamentul-tip al Comisiei de Cenzori, aprobat de Consiliul Politic Naţional.

    4.33.  Organizaţia teritorială a municipiului Chişinău este compusă din 5 (cinci) organizaţii de sector – Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana, Râşcani. Organizaţiile primare de partid din cadrul comunelor fac parte din organizaţiile de sector respective, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la statutul municipiului Chişinău

    4.34.  Prin derogare de la art. 4.1., organizaţiile de sector sunt organizate după aceleaşi principii şi au aceleaşi organe de conducere ca şi organizaţiile teritoriale.

    4.35.  Conferinţa organizaţiei municipale Chişinău este convocată la necesitate, dar nu mai rar decât o dată la doi ani.  Delegaţii la Conferinţa teritorială se aleg de către Adunările generale ale organizaţiilor de sector, în baza normei de reprezentare stabilită de Consiliul Politic teritorial al municipiului Chişinău.

    4.36.  Conferinţa teritorială a organizaţiei municipale Chişinău se convoacă la propunerea Preşedintelui organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, de către Consiliul Politic teritorial al mun. Chişinău, sau la cererea a cel puţin 1/3 din organizaţiile de sector.

    4.37.  Conferinţa teritorială a mun. Chişinău este deliberativă dacă la lucrările ei participă majoritatea delegaţilor aleşi.

    4.38.  Hotărârile Conferinţei teritoriale a mun. Chişinău se adoptă cu majoritatea de voturi a delegaţilor prezenţi.  

    4.39. Conferinţa teritorială a mun. Chişinău are următoarele atribuţii:

      4.39.1. adoptă hotărâri pentru realizarea Programului, a Strategiei Partidului la nivelul mun. Chişinău, inclusiv în campaniile electorale;

      4.39.2. alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani, Preşedintele şi Prim-vicepreşedintele organizaţiei, Consiliul politic teritorial al mun. Chişinău şi Comisia de Cenzori;

      4.39.3. dezbate şi aprobă raportul preşedintelui organizaţiei şi Comisiei de Cenzori;

      4.39.4. alege delegaţi la Congres, conform normelor de reprezentare stabilite de Consiliul Politic Naţional;

      4.39.5. adoptă Regulamentele de activitate pentru structurile organizaţiilor de sector;

      4.39.6. poate delega unele atribuţii Consiliului Politic teritorial mun. Chişinău teritorial inclusiv atribuţia de alegere/revocare a preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui organizaţiei;

      4.39.7. îndeplineşte alte atribuţii.

    4.40.  Consiliul Politic teritorial al mun.Chişinău organizează activitatea organizaţiei teritoriale a municipiului Chişinău în perioada dintre Conferinţele teritoriale;

    4.41.  Consiliul Politic teritorial al mun. Chişinău este compus din 51 de membri.  

    4.42.  Şedinţele Consiliului sunt convocate după necesitate, dar nu mai rar decât o dată în trei luni, de către preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, Biroul Permanent teritorial  al mun. Chişinău sau la cererea a 1/3 din membrii Consiliului.

    4.43.  Şedinţele Consiliului sunt prezidate de preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău.

    4.44.  Şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea  membrilor aleşi.

    4.45. Hotărârile Consiliului se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.  

    4.46.  Consiliul politic teritorial al mun. Chişinău are următoarele atribuţii:

      4.46.1. convoacă Conferinţa teritorială a mun. Chişinău, stabileşte norma de reprezentare a delegaţilor pentru participare la conferinţă;

      4.46.2. asigură realizarea hotărârilor conferinţelor teritoriale a mun. Chişinău;

      4.46.3. realizează Programul şi hotărârile organelor superioare ale Partidului;

      4.46.4. alege/revocă, pentru o perioadă de doi ani, vicepreşedinţii organizaţiei teritoriale, membrii Biroului Permanent teritorial al mun. Chişinău şi Secretarul Organizaţiei;

      4.46.5. propune spre aprobare/modificare Biroului Permanent Central, listele candidaţilor în alegerile locale la funcţia de consilier municipal inclusiv candidatul la funcţia de Primar General,

      4.46.6. cooptează noi membri ai Consiliului în limita stabilită de către Conferinţă.

      4.46.7. eliberează din funcţii înainte de termen membrii Consiliului, Biroului şi Comisiei Teritoriale de Cenzori în cazul prevăzut de statut;

      4.46.8. desemnează noi membri a Comisiei Teritorial de Cenzori în cazul încetării înainte de termen a mandatului deţinut.

      4.46.9. gestionează patrimoniul şi finanţele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău;

      4.46.10. stabileşte domeniile de coordonare a activităţii vicepreşedinţilor;

      4.46.11. exercită alte atribuţii delegate de către Conferinţă teritorială inclusiv atribuţia de alegere/revocare a preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui organizaţiei.

    4.47.  Biroul Permanent teritorial al mun. Chişinău organizează activitatea curentă a organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău în perioada dintre şedinţele Consiliului Politic teritorial al mun. Chişinău.

    4.48.  Componenţa numerică a Biroului Permanent teritorial al mun. Chişinău este stabilită de către Consiliul Politic teritorial al mun. Chişinău  

    4.49.  Biroul Permanent este convocat lunar sau după necesitate, de către preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău, Consiliul Politic teritorial al mun. Chişinău sau la cererea 1/3 din membrii săi.

    4.50.  Şedinţele Biroului Permanent sunt deliberative dacă la lucrări participă majoritatea membrilor săi.

    4.51.  Hotărârile se adoptă cu majoritatea de voturi a celor prezenţi.

    4.52.  Şedinţele Biroului Permanent sunt prezidate de preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău.

    4.53.  Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău este ales în conformitate cu pct. 4.30.1 sau 4.30.2 şi are următoare atribuţii:

      4.53.1. reprezintă organizaţia teritorială a mun. Chişinău în relaţiile cu organizaţiile de sector, cu membrii organizaţiei în teritoriu, cu organele de conducere ierarhic superioare, cu autorităţile publice din raza de acţiune, precum şi cu organizaţiile teritoriale ale altor partide.

      4.53.2. deschide subcont în bancă şi poartă răspundere pentru gestionarea acestuia;

      4.53.3. pentru perioada de absenţă sau de imposibilitate a exercitării funcţiilor, desemnează un vicepreşedinte pentru asigurarea interimatului, în cazul în care atribuţiile respective nu pot fi exercitate de către prim-vicepreşedintele organizaţiei;

        4.53.4. propune candidaturile vicepreşedinţilor şi a secretarului organizaţiei

        4.53.5. exercită şi alte atribuţii prevăzute de statut.

    4.54. Prim-vicepreşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău îndeplineşte însărcinările puse în seama lui de către Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău,  Consiliul Politic teritorial al mun. Chişinău şi Biroul Permanent teritorial al mun. Chişinău;

      4.54.1. asigură promovarea politicii adoptate de către organismele de conducere ale organizaţiei;

      4.54.2. asigură coordonarea şi funcţionarea performantă a organismelor de conducere ale organizaţiei;

      4.54.3. reprezintă partidul în relaţiile oficiale în situaţia delegării de către preşedintele organizaţiei şi în celelalte situaţii prevăzute de statut;

      4.54.4. în perioada de absenţă sau de imposibilitate a exercitării funcţiilor de către Preşedintele organizaţiei teritoriale a mun.Chişinău, îndeplineşte atribuţiile acestuia.

      4.54.5. prezidează şi conduce şedinţele organismelor de conducere ale organizaţiei la care participă în absenţa preşedintelui.

    4.55.  Secretarul organizaţiei teritoriale a mun.Chişinău are următoarele atribuţii:

      •  elaborează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent teritorial structura şi statele de personal ale Aparatului organizaţiei;

      •  elaborează, dirijează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent teritorial politica de constituire şi consolidare de partid a structurilor primare;

      •  coordonează de la nivel teritorial activitatea de organizare şi consolidare a structurilor Partidului;

      •  prezintă rapoarte Biroului Permanent teritorial privind activitatea structurilor Partidului la nivel teritorial;

      •  prezintă rapoarte Biroului Permanent teritorial privind evidenţa membrilor Partidului;

      •  semnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor organizaţiei teritoriale

      •  exercită alte atribuţii prevăzute de Statut.

    4.56.  Comisia de Cenzori teritorială a mun. Chişinău

      4.56.1. este compusă din 5 membri, câte un reprezentant de la fiecare organizaţie de sector;

      4.56.2. efectuează controlul asupra activităţii de gestionare a fondurilor şi a patrimoniului organizaţiei teritoriale a mun. Chişinău.

      4.56.3. activează în conformitate cu Regulamentul-tip al Comisiei de Cenzori, aprobat de Consiliul Politic Naţional.              

    4.57.  Organele de conducere la nivel naţional sunt:

      •  Congresul,

      •  Consiliul Politic Naţional,

      •  Biroul Permanent Central,

      •  Preşedintele Partidului.

    4.58.  Forul suprem de conducere şi de decizie al Partidului este Congresul.

    4.59.  Congresul se convoacă anual de către Consiliul Politic Naţional.

    4.60.  Delegaţii la Congres sunt aleşi de Conferinţele teritoriale în conformitate cu o normă unică de reprezentare, stabilită de către Consiliul Politic Naţional, proporţional cu numărul membrilor în organizaţiile teritoriale.

    4.61.  Congresul extraordinar se convoacă prin hotărârea Consiliului Politic Naţional sau la cererea a 1/3 din organizaţiile teritoriale.

    4.62.  Congresul ordinar se convoacă cu cel puţin 60 zile, iar Congresul extraordinar – cu cel puţin 30  zile – înainte de data fixată pentru desfăşurarea acestuia.

    4.63.  Congresul este deliberativ dacă la lucrările sale participă majoritatea delegaţilor aleşi.

    4.64.  Hotărârile Congresului se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor prezenţi. Hotărîrea privind alegerea/revocarea Preşedintelui şi Prim-vicepreşedintelui partidului se adoptă cu votul majorităţii delegaţilor aleşi.

    4.65.  Hotărârile Congresului privind reorganizarea sau autodizolvarea Partidului, se adoptă cu votul a - 2/3 din delegaţii aleşi.  

    4.66.  Congresul are următoarele atribuţii:

      4.66.1. adoptă şi modifică Statutul şi Programul Partidului. În cazul în care în perioada dintre Congrese se modifică cadrul legislativ privind partidele politice, Consiliul Politic Naţional poate modifica Statutul şi/sau Programul partidului, pentru aducerea lor în concordanţă cu legislaţia în vigoare.

      4.66.2. evaluează şi aprobă raportul Preşedintelui Partidului cu privire la activitatea Partidului între congrese şi raportul prezentat de către Curtea de Etică şi Arbitraj şi Comisia Centrală de Cenzori;

      4.66.3. alege/revocă, pentru o perioadă de patru ani, Preşedintele şi doi Prim-Vicepreşedinţi Partidului, Consiliul Politic Naţional, membrii Curţii de Etică şi Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori;

      4.66.4. aprobă programul de activitate al Partidului pe durata unui ciclu electoral;

      4.66.5. decide asupra reorganizării sau autodizolvarea Partidului;

      4.66.6. exercită alte atribuţii prevăzute de prezentul statut şi de lege.

    4.67.  Congresul poate delega o parte din atribuţiile sale Consiliului Politic Naţional.  

    4.68.  Consiliul Politic Naţional este ales de către Congres. Componenţa numerică a Consiliul Politic Naţional este stabilit de Congres.  

    4.69.  Consiliul Politic Naţional se convoacă trimestrial, sau ori de câte ori este nevoie, la cererea Biroului Permanent Central sau la solicitarea a 1/3 din numărul membrilor săi.

    4.70.  Şedinţele Consiliului Politic Naţional sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea  membrilor acestuia.

    4.71.  Hotărârile Consiliului Politic Naţional se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

    4.72.  Consiliul Politic Naţional are următoarele atribuţii:

        4.72.1. asigură conducerea politică şi activitatea organizatorică a Partidului între Congrese;

      4.72.2. convoacă Congresul, aprobă norma de reprezentare la Congres cu respectarea principiului proporţionalităţii şi egalităţii votului membrilor Partidului, proiectul ordinii de zi şi Regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Congresului, stabileşte data şi locul desfăşurării acestuia;

      4.72.3. alege/revocă pe o perioadă de patru ani Vicepreşedinţii Partidului, Secretarul General al Partidului şi  membrii Biroului Permanent Central;

        4.72.4. aprobă programul de activitate al partidului în campaniile electorale;

        4.72.5. constituie departamente de specialitate şi alege şefii acestora;

      4.72.6. asigură realizarea hotărârilor Congresului şi interpretează normele Statutului Partidului şi actele interne cu caracter normativ;

        4.72.7. dezbate şi decide asupra poziţiei Partidului în problemele politice;

      4.72.8. aprobă şi coordonează strategia campaniilor electorale în alegeri  generale locale şi parlamentare;

        4.72.9. decide formarea blocurilor, a convenţiilor şi a alianţelor electorale sau postelectorale;

        4.72.10. hotărăşte cu privirea la afilierea internaţională a Partidului;

      4.72.11. la propunerea Biroului Permanent Central, aprobă/modifică lista de candidaţi ai Partidului la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, desemnează candidatul la funcţia de Preşedinte al RM şi Prim ministru, precum şi poate delega Biroul Permanent Central modificarea listei înaintate;

      4.72.12. validează   hotărârile  Biroului   Permanent  Central cu privire la delegarea membrilor Partidului propuşi în funcţii publice centrale;

      4.72.13. cooptează noi membri ai consiliului în limita stabilită de Congres, în cazul survenirii condiţiilor prevăzute de statut sau creşterea numerică a Partidului;

      4.72.14. eliberează din funcţii înainte de termen membrii Consiliului, Biroului, Curţii de Etică şi Arbitraj şi Comisiei Centrale de Cenzori în cazul prevăzut de statut;

      4.72.15. desemnează noi membri a Curţii de Etică şi Arbitraj şi a  Comisiei Centrale de Cenzori în cazul încetării înainte de termen a mandatului deţinut.

      4.72.16. aprobă sigla, simbolul electoral şi sloganele Partidului;

      4.72.17. poate anula, la propunerea Curţii de Etică şi Arbitraj, actele emise de către organele de conducere ale organizaţiilor locale şi teritoriale ale Partidului, hotărârile Biroului Permanent Central care contravin prevederilor statutare;

      4.72.18. adoptă regulamente şi alte acte normative interne ale Partidului;

      4.72.19. exercită alte atribuţii după necesitate, cu excepţia atribuţiilor Congresului;

      4.72.20. poate delega unele atribuţii Biroului Permanent Central.

    4.73.  Şedinţele Consiliului Politic Naţional sunt prezidate de către Preşedintele Partidului, iar în lipsa acestuia, de către un Prim-vicepreşedinte  sau unul din vicepreşedinţii partidului desemnat de preşedinte.

    4.74.  Biroul Permanent Central exercită conducerea curentă a Partidului între şedinţele Consiliului Politic Naţional.

    4.75.  Biroul Permanent Central se reuneşte în şedinţe ori de cîte ori este necesar dar nu mai rar decît o dată pe lună.

    4.76.  Şedinţa Biroului Permanent Central se convoacă de către Preşedintele Partidului, la cererea a 1/3 din membrii săi, la cererea Comisiei Centrale de Cenzori sau a Curţii de Etică şi Arbitraj.  

    4.77.  Şedinţa Biroului Permanent Central este deliberativă în cazul în care la lucrările ei participă majoritatea membrilor aleşi.

    4.78.  Hotărârile Biroului Permanent Central se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

    4.79.  Şedinţele Biroului Permanent Central sunt prezidate de către Preşedintele Partidului.

    4.80.  Biroul Permanent Central are următoarele atribuţii:

      4.80.1. asigură conducerea politică a Partidului între şedinţele Consiliului Politic Naţional;

      4.80.2. elaborează politica financiară şi materială a Partidului;

      4.80.3. asigură realizarea hotărârilor Congresului Partidului, ale Consiliului Politic Naţional, pregăteşte şedinţele şi elaborează proiectele de hotărâri pentru Consiliul Politic Naţional;

      4.80.4. formulează şi propune Consiliului Politic Naţional tactica politică a Partidului între şedinţele acestuia;

      4.80.5. stabileşte, la propunerea Secretarului General, activitatea de organizare şi de consolidare a rîndurilor Partidului;

      4.80.6. asigură informarea curentă a organizaţiilor teritoriale ale Partidului;

      4.80.7.informează Consiliul Politic Naţional în legătură cu activitatea desfăşurată între şedinţele acestuia;

      4.80.8. negociază şi propune Consiliului Politic Naţional  încheierea alianţelor politice cu alte partide sau formaţiuni politice;

      4.80.9. creează şi coordonează organele de lucru în probleme privind Statutul, doctrina şi Programul;

      4.80.10. propune Consiliului Politic Naţional platforma electorală, formează Staff-ul electoral central în alegerile parlamentare şi desemnează şeful Staff-ului, precum şi desemnează şefii Staff-urilor  electorale teritoriale în alegerile locale generale;

      4.80.11. formează şi coordonează activitatea grupurilor de analiză a situaţiei politice,  economice  şi  sociale,  interne  sau internaţionale;

      4.80.12. propune spre aprobare Consiliului Politic Naţional  lista de candidaţi pentru alegerile parlamentare şi candidatul la funcţia de preşedinte al RM;

      4.80.13. aprobă/modifică lista de candidaţi propuşi de consiliile politice teritoriale în cadrul  alegerilor locale raionale/municipale;

      4.80.14. desemnează candidatul la funcţia de primar general al municipiului Chişinău la propunerea Consiliului Politic teritorial al mun. Chişinău.

      4.80.15. soluţionează divergenţele dintre organizaţiile locale şi organizaţiile teritoriale în legătură cu desemnarea candidaţilor în alegerile locale;

      4.80.16. audiază şi aprobă rapoartele vicepreşedinţilor şi ale şefilor departamentelor.

      4.80.17. coordonează activitatea departamentelor de specialitate;

      4.80.18. asigură crearea mecanismelor de formare a fondurilor de finanţare a Partidului;

      4.80.19. dirijează politica de constituire şi consolidare a structurilor teritoriale ale Partidului;

      4.80.20. coordonează activitatea de instruire a cadrelor şi activului formaţiunii.

      4.80.21. stabileşte modelul carnetelor de membru al Partidului;

      4.80.22. exercită alte atribuţii care nu constituie competenţa exclusivă a altor organe ale Partidului.

    4.81.  Preşedintele Partidului, este concomitent Preşedinte a Consiliului Politic Naţional şi Preşedintele Biroului Permanent Central, este garantul realizării Programului politic, al respectării Statutului şi al menţinerii unităţii Partidului.

    4.82. Preşedintele Partidului are următoarele atribuţii:

      4.82.1. exprimă mesajul politic al Partidului;

      4.82.2. asigură dialogul politic al Partidului cu alte partide şi formaţiuni social-politice din ţară şi de peste hotare;

      4.82.3. dirijează şi asigură activitatea aparatului şi structurilor Partidului;

      4.82.4. prezidează lucrările Congresului şi prezintă rapoarte;

      4.82.5. prezidează şedinţele Consiliului Politic Naţional şi ale Biroului Permanent Central;

      4.82.6. reprezintă Partidul în relaţiile oficiale cu instituţiile şi cu autorităţile publice naţionale şi internaţionale;

      4.82.7. coordonează, prin intermediul vicepreşedinţilor, activitatea departamentelor;

      4.82.8. face propuneri Biroului Permanent Central privind crearea staff-ului electoral şi numirea şefului acestuia;

      4.82.9. informează Consiliul Politic Naţional asupra luării de măsuri disciplinare în corespundere cu prevederile prezentului Statut;

      4.82.10.  semnează şi prezintă la Comisia Electorală Centrală lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlament, precum şi modificările efectuate în listă;

      4.82.11. coordonează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central politica internă de formare şi de promovare a cadrelor formaţiunii;

      4.82.12. desemnează mandatarul financiar al Partidului;

      4.82.13. propune candidaturile pentru funcţia de prim-vicepreşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi şef de departament a partidului;

      4.82.14. exercită alte atribuţii prevăzute de Statut.

    4.83.  În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, Preşedintele Partidului emite dispoziţii, care sunt obligatorii pentru organele de conducere şi membrii Partidului.

    4.84.  Prim-vicepreşedinţii Partidului

      4.84.1. îndeplinesc însărcinările puse în seama lor de către Preşedintele Partidului,  Consiliul Politic Naţional şi Biroul Permanent Central;

      4.84.2. asigură promovarea politicii adoptate de către organismele de conducere ale partidului;

      4.84.3. asigură coordonarea şi funcţionarea performantă a organismelor centrale de conducere ale partidului;

      4.84.4. reprezintă partidul în relaţiile oficiale în situaţia delegării de către preşedintele partidului şi în celelalte situaţii prevăzute de statut;

      4.84.5. prezidează şi conduce şedinţele organismelor de conducere ale partidului la care participă în absenţa preşedintelui.

    4.85.  Vicepreşedinţii:

      4.85.1. coordonează activitatea departamentelor de specialitate;

      4.85.2. prezintă Biroului Permanent Central informaţii privind strategia şi tactica Partidului în domeniile de activitate încredinţate;

      4.85.3. îndeplinesc însărcinările puse în seama lor de către Preşedintele Partidului,  Consiliul Politic Naţional şi Biroul Permanent Central;

      4.85.4. reprezintă Partidul în relaţiile oficiale.

    4.86.  Secretarul General al Partidului are următoarele atribuţii:

      4.86.1. conduce Aparatul Partidului;

      4.86.2. elaborează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central structura şi statele de personal ale Aparatului Partidului;

      4.86.3. elaborează, dirijează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central politica de constituire şi consolidare de partid a structurilor teritoriale;

      4.86.4. coordonează la nivel central activitatea de organizare şi consolidare a structurilor Partidului;

      4.86.5. prezintă rapoarte Biroului Permanent Central privind activitatea structurilor Partidului;

      4.86.6. asigură activitatea eficientă a Aparatului şi a structurilor  teritoriale a Partidului;

      4.86.7. coordonează şi prezintă spre aprobare Biroului Permanent Central politica internă de formare şi de promovare a cadrelor de partid;

      4.86.8. prezintă rapoarte Biroului Permanent Central privind evidenţa membrilor Partidului;

      4.86.9. semnează procesele-verbale ale şedinţelor organelor centrale ale Partidului;

      4.86.10.  reprezintă Partidul în relaţiile oficiale cu instituţiile şi cu autorităţile publice naţionale şi internaţionale, în chestiunile ce ţin de atribuţiile sale;

      4.86.11.  este responsabil de organizarea evidenţei contabile a partidului, exercită şi alte atribuţii prevăzute de Statut.

    4.87.  În cadrul Partidului se constituie structuri ale  tineretului liberal democrat, şi ale femeilor liberal democrate. Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se stabileşte prin regulamente aprobate de Consiliul Politic Naţional.
 


    5.1.  Organele centrale de specialitate ale Partidului sînt:

      •  Curtea de Etică şi Arbitraj;

      •  Comisia Centrală de Cenzori;

      •  Departamentele de specialitate;

      •  Aparatul Partidului.

    5.2. Curtea de Etică şi Arbitraj activează în baza unui regulament aprobat de Consiliul Politic Naţional şi este instanţa Partidului investită cu atribuţii privind controlul respectării prevederilor statutare şi a disciplinei interne a Partidului.

    5.3.  Litigiile din interiorul Partidului urmează a fi soluţionate în mod obligatoriu prin procedura stabilită de Curte.  

    5.4.  Curtea de Etică şi Arbitraj este investită cu dreptul exclusiv de control asupra conformităţii actelor emise de organele Partidului cu prevederile  prezentului Statut. În cazul în care Curtea constată neconformitatea unor prevederi sau a unor acte cu prevederile Statutului, acestea sunt prezentate organelor de conducere respective ale Partidului pentru modificare sau după caz anulare.

    5.5.  În caz de necesitate, Curtea de Etică şi Arbitraj propune Consiliului Politic Naţional retragerea sprijinului politic membrilor care deţin funcţii publice, iar Congresului — revocarea din funcţie a persoanelor cu funcţii supreme de conducere în cadrul Partidului.

    5.6. Numărul membrilor Curţii de Etică şi Arbitraj se stabileşte de Congres. Din componenţa membrilor Curţii se aleg preşedintele şi vicepreşedintele.

    5.7.  Şedinţele Curţii sunt deliberative dacă la ele participă 2/3 din membri. Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor aleşi.

    5.8.  Curtea de Etică şi Arbitraj se întruneşte semestrial sau la necesitate, la solicitarea Preşedintelui Partidului, a Consiliului Politic Naţional, a Preşedintelui Curţii sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi

    5.9.  Membrii Curţii nu pot face parte din organele de conducere ale Partidului.

    5.10.  Curtea de Etică şi Arbitraj are următoare atribuţii:

      5.10.1. examinează cererile, reclamaţiile şi sesizările la adresa organelor de conducere ale Partidului;

      5.10.2. cercetează litigiile intervenite între organele de conducere dintre/ale organizaţiilor locale, teritoriale, precum şi dintre acestea şi cele de la nivel central;

      5.10.3. soluţionează diferendele apărute între membrii Partidului sau între aceştia şi conducerea organizaţiilor Partidului;

      5.10.4. prezintă Congresului rapoarte de activitate.

    5.11.  Hotărârile Curţii de Etică şi Arbitraj sunt definitive, nu pot fi atacate şi urmează a fi executate.  

    5.12. Comisia Centrală de Cenzori este organul suprem de revizie contabilă financiară, de verificare a gestionării finanţelor şi a patrimoniului Partidului şi se alege de către Congres, în baza candidaturilor individuale, pentru o perioadă de patru ani.

    5.13.  Numărul membrilor Comisiei Centrale de Cenzori se stabileşte de Congres.

    5.14.  Comisia Centrală de Cenzori se întruneşte anual sau la necesitate, la solicitarea Preşedintelui Partidului, a Consiliului Politic Naţional, a Preşedintelui Comisiei sau la solicitarea a cel puţin 1/3 din numărul membrilor săi.

    5.15.  La nivelul organizaţiilor teritoriale activează Comisiile de Cenzori teritoriale compusă din cel puţin trei membri.

    5.16.  Comisiile de Cenzori sînt  organizate şi funcţionează pe baza regulamentului-tip aprobat de Consiliul Politic Naţional a Partidului.  

    5.17.  Comisiile de Cenzori teritoriale se convoacă în şedinţe după necesitate, dar nu mai rar decât o dată la 6 luni.

    5.18.  Hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor aleşi.

    5.19.  Hotărîrile Comisiei de Cenzori Teritoriale pot fi contestate în Comisia Centrală de Cenzori. Hotărîrea în cazul dat fiind una irevocabilă.  

    5.20.  Membrii Comisiei de Cenzori nu pot face parte din organele de conducere ale Partidului.

    5.21.  Comisia Centrală de Cenzori are următoarele atribuţii:

      5.21.1. efectuează controlul activităţii economico-financiare a organelor de conducere naţionale şi teritoriale, modul de utilizare a patrimoniului, evidenţei şi realizării bugetului aprobat;

      5.21.2. alege preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei, exercitându-şi funcţiile pe baze obşteşti;

      5.21.3. prezintă rapoarte Congresului, informează Consiliul Politic Naţional şi Biroul Permanent Central despre încălcările depistate;

      5.21.4. verifică anual şi în caz de necesitate activitatea financiară a Partidului şi a structurilor lui, efectuînd în acest scop controale financiare interne aplicînd normele profesionale valabile pentru auditorii financiari şi experţii contabili elaborate de organismele profesionale constituite prin legile RM.

    5.22.  În cadrul Consiliului Politic Naţional al Partidului se creează departamente care elaborează politici de guvernare în conformitate cu principiile programatice ale Partidului.

    5.23.  Activitatea departamentelor este coordonată de Biroul Permanent Central.

    5.24.  Rolul, locul şi atribuţiile Departamentelor se stabilesc de către Consiliul Politic Naţional, printr-un Regulament-tip de organizare şi de funcţionare.
 


    6.1.  Libertatea de exprimare este asigurată în întregime în mass-media fondată de Partid.

    6.2.  Publicaţiile fondate de Partid exprimă doctrina şi viziunea politică a Partidului, adoptate de organele lui de conducere.

    6.3.  Activitatea presei este coordonată de Biroul Permanent Central.

    6.4.  Redactorii-şefi  ai publicaţiilor fondate  de  Partid sunt numiţi în  funcţie de  Biroul Permanent Central. Redactorii-şefi ai publicaţiilor fondate de Partid participă la şedinţele Biroului Permanent Central cu drept de vot consultativ.

7.1. În scopul realizării sarcinilor statutare şi a Programului, Partidul poate dispune de patrimoniu şi de surse de finanţare.

7.2. Sursele de finanţare ale Partidului provin din:
•          cotizaţiile de aderare la Partid;
•          cotizaţiile de membru al Partidului;
•          beneficiul provenit din activitate proprie, permisă de lege;
•          donaţii şi legate;
•          subvenţii de la bugetul de stat;
•          alte surse permise de lege.

7.3. Cotizaţiile de aderare la Partid şi cotizaţiile de membru al Partidului sînt încasate în mărimea stabilită de către Consiliul Politic Naţional.

7.4. Patrimoniul Partidului constă din totalitatea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea Partidului. Păstrarea, evidenţa şi administrarea patrimoniului Partidului se stabilesc de către Consiliul Politic Naţional în baza unui regulament.

7.5. Responsabil pentru utilizarea legală a fondurilor Partidului este Preşedintele Partidului şi mandatarul financiar, desemnat de către Preşedintele Partidului.

7.6. Veniturile Partidului nu pot fi repartizate între membrii acesteia.

7.7. Membrii Partidului care îndeplinesc funcţii de conducere pot fi remuneraţi pentru activitatea lor, conform deciziei Consiliului Politic Naţional.

7.8. Membrii Partidului nu poartă răspundere pentru datoriile Partidului, precum şi Partidul nu poartă răspundere pentru datoriile membrilor săi.

    8.1.  Partidul îşi încetează activitatea prin reorganizare sau autodizolvare în baza hotărârii Congresului, adoptată în condiţiile stabilite de prezentul Statut.

    8.2.  Reorganizarea Partidului se efectuează, în condiţiile legii, prin contopire, absorbţie, fuzionare, divizare, separare sau transformare, cu notificarea prealabilă a creditorilor. Reorganizarea produce efecte numai după înregistrarea ei la organul de stat competent.

    8.3.  Autodizolvarea poate avea loc în cazul în care nu pot fi realizate scopurile statutare, din lipsa fondurilor, în cazul reducerii numărului membrilor Partidului sub limita prevăzută de lege sau în cazul atingerii obiectivelor statutare propuse.

    8.4.  Partidul poate fi lichidat în mod forţat în baza hotărârilor organelor de stat abilitate, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

    8.5.  Autodizolvarea Partidului este urmată de procedura de lichidare. În procesul de lichidare Partidul va utiliza denumirea sa cu menţiunea „în proces de lichidare”. Lichidarea Partidului se efectuează de Comisia de Lichidare, numită de către organul care a adoptat decizia respectivă în conformitate cu Legea privind partidele politice şi Codul Civil.

    8.6.  Biroul Permanent Central va depune la organul de înregistrare o cerere cu privire la înregistrarea declanşării lichidării Partidului şi va comunica datele membrilor Comisiei de lichidare.

    8.7.  Comisia de lichidare dispune de drepturile şi obligaţiile care nu contravin scopului lichidării. Comisia de lichidare suspendă activitatea Partidului, încasează creanţele de la debitori, vinde activele, satisface cerinţele creditorilor şi repartizează activele care au rămas conform prevederilor legale şi statutare.

    8.8.  După încheierea procedurii de lichidare a Partidului, lichidatorii au obligaţia să întocmească bilanţul de lichidare şi să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei şi inspectoratului fiscal, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    8.9.  Activele rămase după satisfacerea pretenţiilor creditorilor nu pot fi distribuite între membrii Partidului şi membrii organelor acestuia şi se utilizează pentru realizarea scopurilor stabilite în Statut, conform hotărârii Congresului.

    8.10.  Comisia de lichidare răspunde pentru daunele cauzate creditorilor în cazul în care nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi revin, a distribuit activele Partidului înainte de a satisface pretenţiile creditorilor sau cu încălcarea legii sau statutului Partidului.

    8.11.  Comisia de lichidare poartă răspundere pentru daunele cauzate Partidului din culpa sa.  

    9.1.  Prezentul Statut intră în vigoare din momentul înregistrării la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.

    9.2.  Statutul Partidului este obligatoriu şi se aplică tuturor organizaţiilor primare, de sector, teritoriale şi tuturor membrilor Partidului.

    9.3.  Consiliul Politic Naţional în termen de 6 luni de la data adoptării prezentului Statut va aproba următoarele Regulamente:

      ∙ Comisiei de Cenzori;

      ∙ Curţii de Etică şi Arbitraj;

      ∙ Cu privire la Secretariat;

      ∙ Cu privire la procedura alegerilor în formaţiune;

      ∙ Cu privire la organizarea şi funcţionarea departamentelor de specialitate.