Lilia Bolocan, Director general al AGEPI, face parte din categoria femeilor care le reuşeşte pe toate, şi nu pur şi simplu, ci cu mult succes. De profesie este psiholog şi, cel mai probabil, anume cunoştinţele din psihologie au ajutat-o să facă o carieră politică de succes şi să conducă numerosul colectiv al AGEPI. Despre activitatea pe care o desfăşoară, dar şi cum politica i-a schimbat viaţa, Lilia Bolocan vorbeşte în interviul acordat reporterului TRIBUNA.

T: Doamna Bolocan, de aproape trei ani ocupaţi funcţia de Director general al AGEPI. Ce realizări aţi obţinut pînă acum?

L.B.: Realizările obţinute nu sînt doar ale mele, ci a colectivului AGEPI și ele țin în special de finisarea procesului de armonizare a legislației naționale cu legislația europeană, cu directivele și prevederile legale europene, proces care s-a încheiat cu intrarea în vigoare a Legii cu privire la drepturile de autor și drepturile conexe.

Un lucru important care s-a întîmplat au fost şi consultările publice pe subiectul drepturilor de autor și drepturile conexe. Necesitatea acestora a apărut imediat după intrarea în vigoare a Legii menţionate mai sus. Noi am început procedura de consultări publice în așa fel încît fiecare să aibă posibilitatea să poată să-și spună cuvîntul, poziția, să vorbească de problemele cu care se confruntă. În rezultat, noi am obţinut un tablou clar privind situația din domeniul dreptului de autor. Alt aspect important este activitatea noastră în cadrul proiectului Twinning, care a fost lansat în noiembrie 2010 şi se va finisa în aprilie, curent. Proiectul a fost axat pe consolidarea capacităților instituționale şi în cadrul lui am reușit conturarea mecanismului de aplicare a sistemului de protecție a proprietății intelectuale din R. Moldova. De altfel, în urma unei monitorizări a Comisiei Europene, proiectul respectiv a obținut o apreciere foarte înaltă.

T.:  Se mai spune că proprietatea intelectuală este o «marfă» scoasă la vînzare adesea fără acte. Ce se întreprinde în acest sens?

L.B.: Proprietatea intelectuală, ca și oricare altă proprietate, bineînțeles că poate fi furată, poate fi abuzată, poate fi folosită cu sau fără permisiunea deținătorului. În mare parte, în sistemul de protecție a proprietății intelectuale lucrurile stau la fel ca și în alte sisteme de protecție a altor bunuri.
Acest sistem de protecție stă la dispoziția celor care doresc să-și protejeze bunul intelectual. Fiindcă, în cazul în care deținătorul de drepturi nu este interesat și nu vrea să depună efort pentru a a-și proteja proprietatea intelectuală, oricît de perfect ar fi un sistem din orice țară, deținătorul va fi furat. Sistemul de proprietate intelectuală în R. Moldova este unul bun, democratic, tratează solicitanții ca și persoane cu bună credință, care nu au gînduri ascunse, ceea ce facilitează foarte mult protecția proprietății intelectuale.

T.:  În alegerile parlamentare din noiembrie 2010, aţi fost aleasă deputat pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova. De ce, totuși, aţi renunţat la mandatul de deputat?

L.B.: Aveam puțin timp lucrat în funcția de Director al AGEPI. Abia descoperisem toată provocarea și toate aspectele interesante ale acestui domeniu tînăr pentru țara noastră, chiar dacă anul acesta marcăm 20 de ani de cînd a fost pusă baza lui. Decizia finală au luato foarte greu. A trebuit să cîntăresc mult lucrurile. Eu niciodată, nicăieri nu am lucrat mai puțin de 5 ani și era neobișnuit pentru mine să-mi schimb atît de repede poziția. În plus, începusem anumite procese în această funcţie şi nu le puteam abandona nefinisate.

T.:  Ştim că sînteţi unul din cei mai activi membri ai PLDM. Sînteţi mulţumită de cum au evoluat lucrurile în Moldova din momentul în care AIE a preluat guvernarea, iar Vlad Filat a devenit Premier?

L.B.: Eu sînt mulțumită de efortul plenar pe care l-am depus noi, membrii PLDM, inclusiv și Președintele PLDM, Vlad Filat. Continuăm să depunem eforturi pentru a realiza obiectivele pe care ni le-am propus. Nu știu dacă se poate mai mult decît atît, poate doar dacă treci peste chestiunile ce ţin de propria sănătate sau chiar viață. Avem multe reuşite, dar aceasta nu înseamnă că am atins toate obiectivele trasate și că putem să ne oprim. PLDM este un partid tînăr, care are de făcut faţă încă multor provocări şi are încă multe obiective de realizat.

T.: Sînteţi psiholog de profesie. Dacă ar fi sa faceţi portretul psihologic sau cel puţin să-i caracterizaţi printr-o propoziţie pe liderii AIE, care ar fi aceasta?

L.B.: La 16 martie s-a produs un eveniment care a schimbat radical situaţia în Moldova. Atunci s-a luat o decizie matură şi anume, maturitatea este cuvîntul ce-i caracterizează pe politicienii care au participat la acel eveniment.

T.:  Faptul că V-aţi lansat în politică a afectat cumva relaţiile Dvs. cu prietenii? Aveţi prietene?

L.B.: Desigur că am prietene și prieteni. Nu s-au răcit relațiile dinte noi. O parte din cei care-mi erau prieteni și  pînă la lansarea mea în viața politică acum au devenit observatori ai vieții tumultoase în care am intrat eu. Alți prieteni au apărut după am devenit membru al PLDM. Nu s-au răcit relațiile, fiindcă a fi prieten înseamnă nu doar a investi într-o relație doar de dragul relației. Eu cu prietenii mei ne împărtăşim reciproc experienţa de viaţă şi ne ajutăm la nevoie.

T.:  Cum reuşiţi să îmbinaţi lucrul cu familia? Aveţi timp liber?

L.B.: Cîteodată - am, alteori - nu am. De cele mai multe ori  încerc să mi-l fac și nu reușesc. Pe lîngă faptul că ofer atenție părinților, care ar trebui probabil să fie mult mai mare, găsesc timp să comunic și cu feciorul meu. Mă strădui ca zilele de sîmbătă și duminică să le petrec acasă, să stau mai mult alături de cei dragi.

T. Ce planuri aveţi în calitate de director AGEPI?

L.B.: Planuri mari. În aprilie finisăm proiectul Twinning şi atunci vom lansa o campanie publicitară largă anti-contrafacere și anti-piraterie. Ne dorim să atragem atenția tuturor asupra importanței și necesității protecţiei proprietății intelectuale. De asemenea, ne gîndim deja la aplicarea la un nou proiect Twinning, care să aibă drept scop consolidarea eforturile în privința transferului tehnologic, să ajutăm ca cele mai necesare invenții să fie implementate cu ajutorul întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încît cetățenii din țara noastră să se bucure de cele mai noi soluții tehnologice.

Alt plan mare este să organizăm la nivel vizita Directorului general al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), domnul Francis Gurry, care va avea loc la toamnă.  De asemenea, sperăm să intre cît mai curînd în vigoare sistemul cu privire la proprietatea intelectuală în R. Moldova. Alt proiect ambițios este să reușim cu succes să lansăm Legea cu privire la sistemul de proprietate intelectuală în R.Moldova, care va clarifica lucrurile în ceea ce privește statutul AGEPI.

T.: Cum vedeţi viitorul R. Moldova peste 3 ani?

L.B.: Peste 3 ani cred că vom avea toate drumurile în ordine. Peste 3 ani  sînt sigură că salariile vor fi mai mari. Sper că, pînă atunci, vom reuși să implementăm mai multe reforme importante. Speranța mea cea mai mare este ca noi toți să avem o schimbare la față, să devenim mai luminoși la chipuri, la gînduri. Peste 3 ani îmi doresc ca și în cîmpul mediatic să se producă careva schimbări, să folosim mai iscusit, mai competent acele libertăți pe care ni le oferă democrația autentică. Bineînțeles că îmi doresc ca noi toți să avem un nivel mai înalt al culturii în general, dar și al culturii relaționale, a culturii de cumpărare, de utilizare și de folosire a proprietății intelectuale.

www.tribuna.md