Partidul Liberal Democrat din Moldova constată că decizia de astăzi, 20 mai, a Curţii Constituţionale se înscrie în şirul de acţiuni partizane, care au drept scop menţinerea controlului unui partid asupra unor instituţii ale statului.

Deciziile CC sunt evident politice şi afectează grav imaginea instituţiilor statului, principiile de bază ale unui stat democratic.

Astăzi, CC a demonstrat încă o dată că interesele politice înguste pot fi puse mai presus decât votul popular.

Prin şirul deciziilor luate, CC plasează instituţiile statului în captivitate şi încearcă să substituie atribuţiile constituţionale ale Parlamentului, lucru inadmisibil într-un stat de drept.

Președintele Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, a avut azi, 18 mai, o întrevedere cu Comisarul european pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Štefan Füle, la sediul PLDM.

Din componența delegației PLDM au mai făcut parte prim-vicepreşedintele PLDM, premierul interimar, Iurie Leancă, vicepreşedinții PLDM, Liliana Palihovici și Valeriu Streleţ.

Părțile au făcut un schimb de opinii asupra situației politice din Republica Moldova, în contextul ultimelor evenimente.

Vlad Filat a relatat oficialilor europeni despre invitația la negocieri, lansată de PLDM colegilor din PD, Grupului reformatorilor din PL și deputaților independenți, pentru formarea unei majorități parlamentare și crearea  unui nou guvern, care să continue calea integrării europene.

PLDM constată cu profundă îngrijorare că astăzi, 18 mai 2013, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a adoptat o nouă decizie cu caracter politic. Prevederile legale, declarate neconstituționale de către curte, au avut scopul asigurării guvernului cu capacitatea de îndeplinire a angajamentelor sociale, economice și de orice natură față de proprii cetățeni, precum și de neadmitere a blocării reformelor, indiferent de contextul politic și de interimatul funcţiei de Prim-ministru.

Prin decizia sa, curtea îndepărtează şi mai mult premizele de racordare a actului de guvernare la interesele cetăţenilor şi de depăşire a actualei crize politice. Astfel, Curtea Constituţională încearcă să se substituie actul de guvernare, devenind un instrument de partizanat al unor grupuri de interese distincte care afectează baza statului de drept.